Eurodeputata austriacă Lena Schilling, membră a Partidului Verzilor, a denunțat recent utilizarea imaginilor de tip deepfake pentru a o umili public. Aceasta a descoperit luna trecută că fotografii de la una dintre primele sale conferințe de presă au fost modificate digital pentru a o prezenta dezbrăcată. Incidentul face parte dintr-un fenomen mult mai amplu care vizează numeroase femei parlamentare din cadrul Uniunii Europene.
Lena Schilling a descris experiența ca fiind extrem de traumatizantă, declarând că i s-a făcut greață când a văzut materialele. Ea a subliniat dificultatea de a procesa faptul că o imagine de la un moment de pregătire intensă a fost transformată într-un instrument de umilire. Pentru eurodeputată, aceste acțiuni reprezintă o formă de violență digitală care se adaugă la hărțuirea și insultele sexiste deja existente.
Conform datelor furnizate de institutul de cercetare Agora Digitale Transformation (ADT), atacurile sunt sistematice. Raportul indică faptul că 138 de femei parlamentar din 22 de țări ale Uniunii Europene au fost vizate de astfel de practici. De asemenea, studiul subliniază că femeile au o probabilitate de 33 de ori mai mare decât bărbații de a fi asociate cu materiale pornografice generate prin inteligență artificială.
Schilling este una dintre cele 50 de eurodeputați vizați de conținut sexualizat, dintre care 46 sunt femei. Ea a menționat că multe dintre colegele sale vizate refuză să vorbească public despre experiențele lor din cauza temerilor. Eurodeputata a încercat să le încurajeze, afirmând că nu au de ce să se simtă rușate, deoarece sunt victimele unui abuz digital comis de alții.
Pentru a combate această amenințare, Lena Schilling și Terry Reintke au inițiat o scrisoare semnată de 119 eurodeputați către Uniunea Europeană. Această demers cere ca interdicția ce urmează să intre în vigoare pe 2 decembrie să fie susținută de mecanisme de aplicare a legii. Obiectivul este de a pedepsi aplicațiile și site-urile care folosesc inteligența artificială pentru a dezbrăca virtual femeile.
Această problemă de securitate digitală apare într-un context în care tehnologia de inteligență artificială poate fi utilizată pentru a manipula realitatea în scopuri politice. În cadrul instituțiilor europene, protecția reprezentanților împotriva dezinformării și a atacurilor asupra reputației devine o prioritate, având în vedere impactul pe care astfel de campanii de dezinformare și violență digitală îl au asupra participării femeilor în viața publică.