Comisia Europeană pregătește lansarea primei strategii anticorupție a Uniunii Europene până la finalul acestui an. Această inițiativă va servi drept cadru politic pentru a completa Directiva (UE) 2026/1021, care armonizează infracțiunile și sancțiunile minime. Michael McGrath, comisarul european pentru democrație, justiție, stat de drept și protecția consumatorilor, a confirmat acest calendar în cadrul unei dezbatere la Parlamentul European desfășurată pe 7 octombrie, subliniind necesitatea unor măsuri de prevenție și cooperare.
Strategia nu va înlocui legislația penală națională sau directiva existentă, ci va integra instrumente dispersate în prezent între diverse domenii. Comisia vrea să unească reguli care vizează în prezent combaterea fraudei, protecția bugetului, statul de drept, achizițiile publice, spălarea banilor și criminalitatea organizată. Scopul este trecerea de la instrumente separate la o politică integrată, care să stabilească priorități comune, domenii cu risc ridicat și indicatori clari pentru evaluarea eficacității luptei împotriva corupției în toate statele membre.
Parlamentul European pune un accent deosebit pe zonele vulnerabile, precum achizițiile publice, administrarea fondurilor europene, lobby-ul și finanțarea politică. Javier Zarzalejos, președintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, a insistat ca prevenirea să fie în centrul noii strategii. Se urmărește controlul strict asupra conflictelor de interese și a fenomenului de „revolving door”, reprezentând trecerea persoanelor între funcțiile publice și sectorul privat, pentru a evita manipularea deciziilor administrative.
Pentru combaterea cazurilor transfrontaliere, strategia va pune accent pe cooperarea între autoritățile naționale și organismele europene precum EPPO, OLAF, Europol și Eurojust. Această colaborare este considerată esențială pentru urmărirea fluxurilor financiare și recuperarea activelor, deoarece banii pot fi mutați rapid prin companii și conturi în state diferite. Identificarea și confiscarea beneficiilor obținute prin corupție este văzută ca o metodă mai concretă de sancționare decât simpla condamnare penală izolată a persoanelor implicate.
Eurodeputații au ridicat semne de întrebare privind independența și resursele agențiilor de investigație, avertizând că prevenția are valoare limitată fără instituții puternice. Discuțiile au vizat necesitatea unei legături strânse între corupție, spălarea banilor și criminalitatea organizată. În același timp, se pune problema aplicării standardelor de integritate și în interiorul instituțiilor europene, pentru a menține credibilitatea politicii prin care UE solicită statelor membre să își întărească propriile sisteme de control.
Noua strategie vine într-un moment în care Directiva (UE) 2026/1021, care stabilește un cadru penal european pentru mita, deturnarea de fonduri și obstrucționarea justiției, urmează să fie transpusă de statele membre. Această transpunere trebuie finalizată până la 1 iunie 2028. Procesul de combatere a corupției în Europa este strâns legat de monitorizarea integrității instituționale și de capacitatea de a detecta riscurile în sectoarele cu impact economic major.