Miniștrii de interne ai UE și comisarul pentru justiție și afaceri interne, Magnus Brunner, au aprobat pe 1 octombrie noi proceduri de repatriere mai rapide. Decizia a fost luată în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, la doar câteva zile după ce a avut loc reuniunea de la Conferința privind Migrația de la München, pe 26 septembrie. Noua strategie vizează accelerarea proceselor de expulzare și facilitarea cooperării între statele membre prin mecanisme de control mai stricte.
Statele membre au convenit ca migranții să fie transferați în centre de detenție și să fie incluse toate detaliile ordinelor de repatriere într-un Ordin European de Repatriere. Acest instrument este conceput pentru a accelera procedurile și pentru a facilita cooperarea transfrontalieră între autorități. În același timp, Agenția Europeană pentru Garda de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) va fi consolidată pentru a participa activ la procesele de repatriere, având un rol operațional mult mai amplu.
Un element central al noilor reguli este crearea unor centre de repatriere în țări terțe, un model inspirat de centrele de detenție italiene din Albania. Grupul celor Cinci, format din Danemarca, Germania, Grecia, Austria și Olanda, își propune să înființeze primele astfel de centre începând cu anul 2027, vizând locații precum Uzbekistan, Rwanda sau Uganda. Migranții considerați amenințări la adresa securității pot fi supuși interdicției de intrare în UE pe termen nelimitat sau pot fi reținuți pentru mai mult de 24 de luni.
Măsurile vin într-un context în care datele oficiale arată o scădere a fluxurilor migratorii. Frontex raportează că trecerile neregulamentare la frontierele externe ale UE au scăzut cu aproape 40% în prima jumătate a anului 2026 față de 2025. De asemenea, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) menționează că sosirile ilegale pe mare au scăzut la 60.000 de persoane la jumătatea lunii septembrie 2026, de la 98.040 în anul precedent. Totodată, cererile de azil sunt la cel mai scăzut nivel din 2022.
Organizațiile pentru drepturile omului și ONG-urile au criticat dur aceste decizii, avertizând că externalizarea responsabilității pune UE într-o poziție de dependență față de țări terțe. Marta Welander, din International Rescue Committee (IRC), a declarat că aceste măsuri sunt greu de justificat ca răspuns proporțional la presiunea actuală și că pot exacerba pericolele pentru oameni. Chiara Catelli, de la Platform for International Cooperation on Undocumented Migrants, a subliniat că este imposibil să se proiecteze centre de detenție care să respecte pe deplin drepturile omului.
Implementarea noului Pact privind Migrația și Azilul, intrat în vigoare în iunie 2026, impune un sistem comun de înregistrare și verificare a identităților la frontiere. Această reformă schimbă modul în care statele membre își împart responsabilitățile, oferind un mecanism de solidaritate prin relocări sau plăți financiare de 20.000 de euro per persoană către un fond central al UE. Scopul este de a asigura un răspuns coordonat în fața afluxurilor masive sau a situațiilor de urgență.