Curtea de Conturi Europeană (ECA) a emis un avertisment sever privind gestionarea fondurilor europene, estimând că rata erorilor în cheltuielile UE a crescut la 3,8% în anul 2025. Această cifră reprezintă o creștere față de pragul de 3,6% înregistrat în 2024, semnalând o scădere a controlului asupra utilizării banilor publici. Auditorii subliniază că aceste nereguli pot submina încrederea cetățenilor în capacitatea instituțiilor de a direcționa resursele către proiectele eligibile și de a obține rezultatele scontate.
Problemele financiare sunt particulièrement vizibile în cadrul fondurilor de coeziune, care sunt destinate sprijinirii dezvoltării regionale, ocupării forței de muncă și creșterii economice. Pentru acest segment, rata erorilor a urcat de la 5,7% în 2024 la 6,6% în 2025. O altă zonă critică este reprezentată de cheltuielile pentru agricultură și mediu, unde nivelul erorilor a crescut de la 2,6% la 3,9%, evidențiind dificultăți majore în monitorizarea acestor fluxuri de capital.
Nici Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), prin care au fost cheltuite 45,4 miliarde de euro, nu a fost scutit de nereguli. Auditorii avertizează că noul model bugetar propus pentru perioada 2028-2034 ar putea moșteni aceste deficiențe, deoarece acesta ar urma să reproducă în mare parte structura MRR. Tony Murphy, președintele ECA, a declarat că UE trebuie să învețe din experiență și să remedieze deficiențele pentru ca finanțarea să producă rezultate reale pentru cetățeni.
Pe lângă erorile de cheltuire, auditorii se tem de povara financiară a datoriei UE, care ar putea exercita o presiune imensă asupra viitoarelor decizii politice. Se estimează că împrumuturile contractate de UE ar putea atinge pragul de 1.000 de miliarde de euro până în 2027, în principal din cauza NGEU. În perioada 2028-2034, doar costurile aferente dobânzilor pentru sprijinul nerambursabil acordat prin acest mecanism ar putea ajunge la suma de 93 de miliarde de euro.
Erorile identificate de auditori au caracter generalizat, fiind cauzate cel mai frecvent de finanțarea unor proiecte sau costuri neeligibile și de nerespectarea normelor privind achizițiile publice. Din acest motiv, pentru al șaptelea an consecutiv, ECA a emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE. Fără noi surse de venit, instituția ar putea fi nevoită să aleagă între creșterea contribuțiilor naționale sau reducerea ambițiilor politice pentru a evita un deficit semnificativ.
În cadrul procesului de audit, Curtea de Conturi Europeană utilizează un prag de semnificație de 2% pentru a evalua erorile. Orice cheltuire care depășește acest nivel este considerată o eroare semnificativă. O opinie „contrară” este emisă atunci când problemele sunt generalizate, spre deosebire de o opinie „cu rezerve”, care indică existența unor probleme punctuale, dar care nu afectează întregul sistem de cheltuieli al Uniunii Europene.