Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit joi, la Bruxelles, cu prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, pentru a discuta viitorul buget al Uniunii Europene. Această discuție a avut loc în cadrul grupului numit „Prietenii Coeziunii”, o alianță care se mobilizează activ împotriva propunerilor de tăiere a fondurilor pentru perioada 2028-2034. Întâlnirea a fost organizată chiar înainte de începerea summitului Consiliului European, subliniind importanța poziției acestor state în negocierile financiare ale blocului.
Nicușor Dan a declarat că România și Italia vor rămâne unite pe tot parcursul negocierilor, concentrându-se pe patru priorități strategice esențiale. Prima cerință vizează obținerea unor resurse suficiente pentru a aborda toate prioritățile comune ale statelor membre. Președintele a insistat pe necesitatea protejării coeziunii și a sectorului agricol, atât prin volumul de finanțare, cât și prin regulile de implementare. România solicită, de asemenea, contribuții echitabile din partea tuturor statelor și refuză orice tip de reduceri bugetare.
Negocierile privind bugetul UE, estimat la aproape 2 trilioane de euro, sunt marcate de diviziuni profunde între statele membre. În prezent, există trei tabere opuse care nu pot ajunge la un consens asupra sumelor alocate. Pe de o parte, grupul condus de Germania, format din Olanda și Suedia, cere reduceri de câteva sute de miliarde de euro. Pe de altă parte, Franța se opune tăierilor masive, argumentând că Europa are nevoie de fonduri suplimentare pentru a gestiona provocările actuale.
În această structură conflictuală, România face parte din a treia tabără, cea a „Prietenilor Coeziunii”. Această grupare de state pune accent pe necesitatea unor fonduri direcționate către dezvoltarea regională și sprijinirea agriculturii. Obiectivul principal este ca aceste priorități să fie incluse în acordul final, care trebuie semnat până la sfârșitul anului. Liderii europeni încearcă să găsească un compromis înainte de Crăciun, în ciuda opoziției unor grupuri care doresc o reducere drastică a cheltuielilor.
Presiunea politică este accentuată de incertitudinea legată de viitorul electoral din Europa, în special în Franța. Există temeri că eventualele victorii ale euroscepticilor, precum Marine le pen, ar putea schimba radical contribuțiile naționale la bugetul comun. Propunerea actuală a Irlandei, care deține președința rotativă, prevede o reducere de aproximativ 140 de miliarde de euro, o măsură care a fost deja criticată de Comisia Europeană și de Parlamentul European.
Discuțiile privind bugetul pentru perioada 2028-2034 vizează domenii critice precum apărarea, migrația, competitivitatea economică față de China și SUA, precum și agricultura. Antonio Costa, președintele Consiliului European, va conduce procesul de negociere, urmând ca la sfârșitul lunii noiembrie să aibă loc o reuniune extraordinară pentru adoptarea acestui document financiar de lungă durată.