Comisia Europeană a decis să emită avize motivate către România și Austria, după ce cele două state membre nu au transmis toate informațiile solicitate privind planurile naționale integrate privind energia și clima. Această acțiune urmează după ce ambele țări au ignorat cerințele de raportare, fapt ce a dus la emiterea unor scrisori de punere în întârziere în luna martie 2026. Autoritățile europene solicită clarificări imediate pentru a închide lacunele de date.
Conform Regulamentului (UE) 2018/1999, statele membre au obligația de a raporta Comisiei, o dată la doi ani, progresul înregistrat în implementarea planurilor naționale integrate. Rapoartele intermediare trebuie să acopere perioada 2021-2030 și să detalieze obiectivele, țintele și contribuțiile în cadrul celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice: decarbonizare, eficiență energetică, piața internă a energiei, securitate energetică și cercetare, inovare și competitivitate. Termenul limită pentru aceste date era 15 martie 2025.
Procesul de transmitere a acestor rapoarte este considerat complet doar atunci când toate informațiile necesare sunt furnizate prin intermediul platformei electronice dedicate. Aceste documente sunt esențiale pentru a demonstra modul în care guvernele își îndeplinesc obiectivele de energie și climă stabilite anterior. Mai mult, rapoartele asigură transparență și permit compararea performanțelor între statele membre, oferind Comisiei instrumentul necesar pentru urmărirea progresului Uniunii către obiectivele comune.
În prezent, România și Austria dispun de un termen limită de două luni pentru a răspunde oficial și pentru a lua măsurile necesare de corectare a situației. Dacă aceste solicitări nu sunt onorate în intervalul stabilit, Comisia Europeană are puterea de a decide trimiterea cazurilor în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Această etapă reprezintă o escaladare a procedurilor de monitorizare a conformității statelor membre cu normele europene.
Obligația de raportare este reglementată prin articolul 17 din Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice. Această structură juridică impune guvernelor naționale o responsabilitate directă în ceea ce privește monitorizarea tranziției energetice. Lipsa datelor nu afectează doar transparența administrativă, ci și capacitatea de a evalua dacă țintele de decarbonizare și securitate energetică sunt pe drumul cel bun conform standardelor impuse de Bruxelles.
Monitorizarea acestor indicatori de performanță este parte dintr-un cadru de guvernanță europeană strict, care vizează integrarea politicii climatice cu cea energetică. Statele membre sunt supuse unor controale periodice pentru a asigura respectarea directivelor sectoriale și a regulamentelor de guvernanță. Această supraveghere continuă este menită să prevină discrepanțele în implementarea politicii comune de energie a Uniunii Europene.