Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva României, acuzând țara de un tratament fiscal discriminatoriu în cazul investitorilor. Problema centrală vizează modul în care sunt impozitate câștigurile obținute din tranzacționarea acțiunilor și a altor instrumente financiare. Autoritățile europene au observat că investitorii care utilizează intermediari din afara țării se confruntă cu o taxare semnificativ mai mare decât cei care apelează la brokeri români.
Regimul fiscal stabilit impune ca, începând cu 1 ianuarie 2026, câștigurile realizate prin brokerii din România să fie impozitate prin reținere la sursă. Pentru acțiunile deținute mai mult de un an, cota de impozitare este de 3%, în timp ce pentru cele deținute sub un an, taxa este de 6%. Aceste valori reprezintă o creștere față de pragurile anterioare de 1% și 3%, menținând însă un avantaj comparativ față de platformele externe.
În schimb, cei care tranzacționează prin platforme străine sunt obligați să își declare singuri câștigul net anual prin intermediul Declarației unice. Pentru acești investitori, impozitul este de 16%, o creștere față de cota de 10% aplicată în anul 2025. Un aspect critic este faptul că, la brokerii străini, reținerea la sursă se aplică fiecărei tranzacții profitabile, indiferent dacă investitorul are pierderi acumulate în alte tranzacții din același an.
Oficialii europeni susțin că acest sistem de taxare face serviciile intermediarilor din alte state UE și din Spațiul Economic European mult mai puțin atractive. Conform Comisiei Europene, regimul actual poate încălca libertatea de a presta servicii, un drept garantat de articolul 56 din Tratatul privind funcționarea UE și de articolul 36 din Acordul SEE. România dispune de două luni pentru a răspunde scrisorilor de punere în întârziere primite.
Dacă termenul de două luni expiră fără o soluție, Comisia Europeană poate emite un aviz motivat, etapă care precede sesizarea Curții de Justiție a UE. România nu este singura țară vizată de aceste măsuri de control europene. În același pachet de notificări, Ungaria, Italia și Irlanda au fost vizate pentru tratamentul fiscal discriminatoriu aplicat veniturilor provenite din deținerea de obligațiuni.
Aceste proceduri de infringement fac parte dintr-un mecanism de monitorizare prin care Comisia Europeană verifică respectarea legislației comunitare de către statele membre. În cazul României, conflictul se concentrează pe echilibrul dintre reglementările fiscale naționale și principiile de liberă circulație a serviciilor în cadrul Uniunii Europene. Deciziile finale privind conformitatea legislației românești vor fi stabilite în urma etapelor de dialog și, eventual, prin judecata instanțelor europene.