Comisia Europeană a lansat sau a avansat șapte proceduri de infringement care vizează România în cadrul noului pachet de monitorizare din octombrie. Aceste dosare acoperă o gamă variată de domenii, de la reglementările privind creditele pentru consumatori și deșeurile electronice, până la siguranța operațiunilor petroliere offshore și raportarea legată de energie și climă. Un aspect critic îl reprezintă noul dosar privind taxarea câștigurilor obținute prin transferul de instrumente financiare.
Cea mai recentă procedură, identificată sub dosarul INFR(2026)2173, vizează tratamentul fiscal aplicat investițiilor. Comisia Europeană consideră că legislația românească este discriminatorie, deoarece aplică rate fiscale mai mari atunci când intermediarul financiar nu este stabilit în România, comparativ cu situația în care serviciul este furnizat de un intermediar local. Această disparitate poate descuraja investitorii și face serviciile oferite de instituțiile din alte state UE sau SEE mai puțin atractive.
Un alt dosar, INFR(2025)2074, vizează supravegherea pieței în ceea ce privește proiectarea ecologică și etichetarea energetică a produselor. Deși autoritățile române au promis adoptarea legislației pentru desemnarea organelor de control, Comisia Europeană a transmis o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, considerând că verificarea consumului energetic și a corectitudinii etichetelor rămâne insuficientă. Această notificare urmează unei acțiuni inițiale luate de executiv în anul 2025.
Cinci dintre dosarele românești au ajuns deja în etapa avizului motivat, o fază mai avansată a procedurii juridice. Acestea vizează creditele de consum, gestionarea deșeurilor de echipamente electrice, siguranța petrolului și gazelor offshore, raportarea privind energia și clima, precum și transpunerea directivei bancare CRD6. În cazul creditelor de consum, România face parte dintr-un grup de 16 state care nu au comunicat complet transpunerea noilor reguli de protecție a consumatorilor.
În sectorul energetic, Comisia Europeană a emis un aviz motivat pentru siguranța operațiunilor offshore, menționând că România nu respectă integral obligațiile de prevenire a accidentelor majore. Un alt dosar energetic, INFR(2026)2033, vizează raportarea privind Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice, deoarece informațiile necesare despre decarbonizare și eficiență nu au fost transmise complet până la termenul de 15 martie 2025. România are acum două luni pentru a răspunde acestor solicitări formale.
Procedurile de infringement reprezintă mecanismul prin care Comisia Europeană verifică dacă statele membre respectă dreptul comunitar. Dacă un stat nu oferă răspunsuri satisfăcătoare în termenul de două luni după un aviz motivat, Comisia poate decide sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. În cazul în care instanța confirmă încălcarea, statul poate fi supus unor sancțiuni financiare semnificative pentru nerespectarea obligațiilor de transpunere a directivelor.