Comisia Europeană a deschis oficial 8 noi proceduri de infringement împotriva României, invocând eșecul de a transpune în legislația națională o serie de norme europene. Aceste reglementări vizează domenii critice precum piața de energie, poluarea industrială, comerțul, controlul substanțelor psihoactive, combaterea spălării banilor și combaterea traficului de persoane. România are la dispoziție o perioadă de două luni pentru a remedia deficiențele semnalate de Bruxelles, înainte ca procesul să poată evolua către emiterea de avize motivate sau acționarea statului în instanță la Curtea Europeană de Justiție.
Unul dintre punctele de conflict vizează organizarea pieței de energie electrică, unde normele UE urmăresc să faciliteze libera alegere a furnizorului și dreptul la partajarea energiei. Aceste dispoziții sunt menite să consolideze poziția consumatorilor prin accesul la oferte mai competitive și participarea activă la sistemul energetic. Procedura include și actualizarea normelor privind piața gazelor naturale, introducând un cadru de reglementare pentru infrastructura dedicată hidrogenului și facilitarea utilizării gazelor din surse regenerabile, pentru a asigura securitatea aprovizionării și prețuri accesibile.
În ceea ce privește securitatea financiară, Comisia a trimis scrisuri de punere în întârziere către România și alte 18 state pentru nerespectarea Directivei (UE) 2024/1640 privind combaterea spălării banilor. Această directivă vizează aspecte organizatorice și instituționale ale cadrului preventiv împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Măsurile necesare ar permite accesul autorităților competente și al entităților obligate la registrele beneficiarilor reali, un pas esențial pentru transparența financiară și controlul fluxurilor de capital în cadrul Uniunii Europene.
De asemenea, România este vizată de notificări legate de combaterea traficului de persoane prin nerespectarea Directivei 2024/1712. Noua revizuire a normelor impune măsuri mai stricte de incriminare și oferă autorităților instrumente mai puternice pentru investigarea exploatării, inclusiv în mediul online. Statul trebuie să oficializeze un mecanism național de referire, să desemneze un punct focal pentru victimele care necesită asistență transfrontalieră și să numească coordonatori naționali, asigurând totodată planuri de acțiune actualizate periodic pentru combaterea acestui fenomen.
Alte proceduri vizează dreptul la reparare conform Directivei (UE) 2024/1799, care încurajează consumul sustenabil prin facilitarea reparației produselor în loc de înlocuirea lor. Această normă obligă producătorii să ofere servicii de reparație la prețuri și termene rezonabile pentru dispozitive precum smartphone-urile sau frigiderele. În paralel, România a fost notificată și privind netranspunerea normelor de combatere a poluării din instalațiile industriale, precum și privind adăugarea unor substanțe psihoactive, printre care 2-MMC, NEP și 4-BMC, la definiția UE de drog.
Aceste acțiuni de infringement reflectă o presiune crescută din partea Comisiei Europene asupra statelor membre pentru respectarea calendarului de implementare a legislației comunitare. Întârzierile în transpunarea directivelor pot duce la sancțiuni financiare severe și la o fragmentare a pieței unice europene. În contextul în care România a mai fost notificată anterior privind necesitatea transpunerii normelor privind piața hidrogenului și a gazelor decarbonizate, acest nou val de proceduri subliniază dificultățile administrative în alinierea legislației naționale la standardele UE.