România a beneficiat de sume considerabile de la bugetul Uniunii Europene de la momentul aderării în anul 2007. Conform datelor furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, țara a primit de la Comisia Europeană aproximativ 116,5 miliarde de euro. Această sumă este de aproape trei ori mai mare decât contribuția de 38,2 miliarde de euro pe care România a plătit-o către bugetul comunitar al Uniunii Europene.
În prezent, focusul se mută către alte surse de finanțare, în afara programului PNRR. Finanțarea prin axa Politicii de Coeziune pentru perioada 2021-2027 este încă accesibilă, însă volumul proiectelor depășește deja bugetul disponibil. Valoarea totală a programelor, incluzând și contribuția națională, ajunge la 41,97 miliarde de euro, dintre care aproximativ 22,06 miliarde de euro sunt destinate celor șapte programe naționale și 8,92 miliarde de euro pentru cele opt programe regionale.
Situația contractelor semnate este una de alertă, deoarece valoarea acestora depășește alocarea europeană. Autoritățile de management au semnat până în prezent 10.365 de contracte de finanțare, cu o valoare eligibilă de circa 58,1 miliarde de euro. Din această sumă, 39,8 miliarde de euro reprezintă partea UE, ceea ce echivalează cu 128% din alocarea europeană prevăzută pentru perioada 2021-2027. În plus, alte 1.161 de proiecte se află în etapa de contractare.
În ceea ce privește proiectele deja implementate, România a încasat de la Comisia Europeană circa 11,31 miliarde de euro sub formă de prefinanțări și rambursări. Această sumă reprezintă 36,5% din valoarea totală a alocării, un procent care depășește media europeană de 28,4%. Prin acest indicator, România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește sumele absolute primite de la Comisia Europeană.
Pentru perioada 2021-2027, termenul limită pentru finalizarea proiectelor și eligibilitatea cheltuielilor este stabilit la 31 decembrie 2029, sau 31 decembrie 2030 în anumite condiții. Ministerul publică periodic date despre absorbția fondurilor, oferind o hartă interactivă prin care pot fi urmărite beneficiarii, locația proiectelor și stadiul implementării acestora. Această monitorizare vizează transparența procesului de utilizare a banilor europenți.
Absorbția fondurilor europene rămâne un subiect critic pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei naționale. Deși România se află într-o poziție favorabilă prin sumele absolute primite, gestionarea proiectelor din cadrul Politicii de Coeziune este esențială pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor până la termenul limită stabilit de regulamentele europene, într-un context în care cererea de finanțare depășește deja bugetele alocate.