Reforma bugetară propusă de Comisia Europeană pentru a permite o reacție rapidă la crize ar putea crește riscul de utilizare necorespunzătoare a banilor publici. Principalul organism de audit al Uniunii Europene avertizează că flexibilitatea sporită acordată statelor membre ar putea îngreuna verificarea cheltuielilor. Această schimbare de paradigmă vine în contextul negocierilor de la Bruxelles privind dimensiunea bugetului UE pentru perioada de după anul 2027.
Președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, susține că noul model funcționează pe un principiu de autocontrol care pune în pericol transparența. În loc de monitorizare strictă, statelor membre li se va permite să gestioneze sume mari de bani, cu responsabilitatea de a asigura corectitudinea cheltuielilor. Murphy a subliniat că integrarea fondurilor în bugete naționale va face monitorizarea de către Bruxelles mult mai complicată, deoarece resursele vor fi amestecate într-un ansamblu eterogen.
Planul Comisiei Europene prevede ca aproximativ jumătate din buget, adică aproape un trilion de euro, să fie alocat într-un singur fond. Statele vor putea direcționa aceste resurse către domenii variate, de la migrație și agricultură până la dezvoltare regională. Totuși, integrarea Politicii Agricole Comune în acest fond amplu este criticată, deoarece subvențiile agricole au fost istoric vulnerabile la fraude, așa cum s-a întâmplat cu pășunile fictive din Grecia sau finanțarea vilor de lux din Slovacia.
Situația actuală a controlului financiar este deja tensionată, deoarece erorile au afectat tranzacții estimate la 5 miliarde de euro anul trecut. Wolfgang Stolz, șeful de cabinet al președintelui Curții de Conturi Europene, a declarat că activitatea autorităților de audit din statele membre nu este pe deplin fiabilă. Din cauza diferențelor de metode de lucru și de atribuții dintre aceste autorități naționale, Tony Murphy avertizează că ar putea deveni imposibilă chiar și estimarea sumelor pierdute prin utilizări abuzive.
Modelul fondului de redresare creat după pandemia de COVID-19 a servit drept exemplu pentru noul sistem, demonstrând riscurile lipsei de transparență. În sistemul actual, auditorii europeni pot efectua vizite fizice la ferme, însă în cazul fondului de redresare, Uniunea Europeană publică anual doar lista celor mai mari 100 de beneficiari. Această abordare a făcut ca direcționarea resurselor către priorități să fie mai ușoară, dar a redus capacitatea de a urmări exact unde ajung banii europeni.
Controlul financiar în Uniunea Europeană se bazează pe un sistem de auditare complex, în care Comisia Europeană păstrează dreptul de a solicita modificări sau mecanisme de corecție. În prezent, structura bugetară este segmentată pentru a permite verificări specifice pe linii de finanțare separate. Totuși, trecerea către un model de fond unificat reprezintă o schimbare majoră de strategie, care pune în balanță nevoia de rapiditate în gestionarea crizelor cu necesitatea de a menține un control riguros asupra fiecărui euro cheltuit.