Lupta împotriva spălării banilor trece printr-o etapă de transformare majoră în Uniunea Europeană, cu un accent tot mai mare pe tranzacțiile cu criptomonede. În acest context, România a început procesul de adaptare a legislației naționale la noile reglementări europene. Schimbarea de paradigmă vine din faptul că riscurile se mută de la metodele clasice de cash către activele digitale, ceea ce impune o monitorizare mult mai riguroasă a instituțiilor financiare.
Datele furnizate de ICAP CRIF arată că amenzile aplicate la nivel mondial pentru încălcarea regulilor de combatere a spălării banilor au depășit pragul de 4 miliarde de dolari în 2025. Din această sumă, băncile au suportat aproximativ 56%. În paralel, sancțiunile aplicate companiilor care activează în sectorul criptomonedelor și al activelor digitale au crescut cu 56% față de anul precedent, depășind un miliard de dolari.
Procedurile de verificare a identității, precum „Cunoaște-ți clientul” (KYC) și Customer Due Diligence (CDD), devin mult mai stricte pentru a evalua nivelul de risc. O atenție deosebită este acordată Persoanelor Expuse Politic (PEP), care includ politicieni, miniștri, judecători sau persoane de top din companii de stat. Verificările se extind și către membrii apropiați ai familiei sau asociații de afaceri, pentru a preveni corupția și mita.
Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA) va juca un rol central în consolidarea supravegherii entităților cu risc ridicat. Până la sfârșitul lunii septembrie, AMLA urmează să publice prima listă provizorie de entități care ar putea fi supravegheate direct. Lista finală, care va cuprinde aproximativ 40 de entități, va fi stabilită până la finalul anului 2027, bazându-se pe criterii precum numărul de clienți sau volumul tranzacțiilor.
În România, modificarea cadrului legislativ este deja în curs de desfășurare, având ca scop transpunerea directivei europene până la data de 10 iulie 2027. Un exemplu de act normativ ajustat este Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Instituțiile financiare se confruntă cu presiunea de a implementa sisteme de monitorizare mult mai complexe pentru a evita sancțiunile masive.
Această evoluție a reglementărilor europene se încadrează într-un context de reglementare strictă a mediului digital. În perioada actuală, Uniunea Europeană este implicată în diverse inițiative de control, precum pregătirea KIDS Act, prin care se intenționează impunerea unor limite de vârstă pe platforme precum TikTok și Instagram, demonstrând dorința de a reglementa comportamentul utilizatorilor în spațiul online.