Raportorii Parlamentului European propun o reformă a modului în care sunt monitorizate cheltuielile europene pentru perioada 2028–2034. Jean-Marc Germain și Niclas Herbst au prezentat un proiect care vizează simplificarea verificărilor de mediu și crearea unui portal unic pentru transparența bugetară. Documentul a fost examinat la Strasbourg de către comisii, însă textul nu reprezintă încă o poziție oficială adoptată de Parlamentul European sau de comisii.
Proiectul pune accent pe aplicarea principiului DNSH, care presupune că nicio activitate nu trebuie să prejudicie semnificativ mediul. Germain și Herbst propun ca activitățile care nu apar pe o listă exhaustivă de activități prejudiciabile să fie considerate automat conforme. Această măsură ar evita refacerea inutilă a documentației pentru aceleași investiții, limitând cerințele la ceea ce este strict necesar și utilizând autorizațiile deja existente.
O altă componentă majoră vizează transparența prin implementarea unui portal care să publice angajamentele financiare și plățile efectuate. Datele ar trebui să fie deschise, prelucrabile automat și actualizate cel puțin trimestrial, oferind detalii pe programe, capitole și forme de finanțare. Acest sistem ar permite presei și societății civile să urmărească execuția bugetului, păstrând însă limitele privind protecția datelor personale și a informațiilor protejate.
Raportorii au introdus și cerințe stricte privind calitatea datelor, solicitând informații corecte, verificabile și trasabile prin audit. Comisia Europeană ar trebui să efectueze verificări bazate pe risc înainte de a include datele în raportul anual. Proiectul include și o clauză de salvaguardare, permițând Comisiei să solicite evaluări suplimentare în situații excepționale, atunci când apar îndoieli serioase privind impactul unei investiții asupra mediului.
Procesul legislativ urmează etape importante, amendamentele putând fi depuse până pe 26 octombrie, la ora 14:00. Data de 14 decembrie este menționată ca fiind orientativă pentru sesiunea de plen. Ulterior, regulile finale vor trebui negociate cu statele membre în cadrul Consiliului UE. Până la finalizarea acestor etape, beneficiarii de fonduri nu sunt obligați să aplice noile reguli propuse de eurodeputații Germain și Herbst.
Cadrul financiar multianual al Uniunii Europene stabilește ținte specifice pentru alocarea resurselor, inclusiv un obiectiv de cel puțin 35% din cheltuieli pentru climă și mediu. Această structură de finanțare guvernează modul în care statele membre accesează fondurile comunitare pentru dezvoltare și infrastructură. Monitorizarea acestor fluxuri de capital este esențială pentru asigurarea conformității cu politicile verzi ale blocului european în perioada următoare.