Comisia europeană a semnalat că utilizarea sistematică a contractelor de muncă precare pentru cercetători este incompatibilă cu obiectivele Uniunii de a construi cariere științifice stabile și atractive. Această poziție a fost transmisă eurodeputatului Giuseppe Antoci, subliniind că actualul cadru pentru carierele de cercetare recomandă contracte permanente sau pe durată nedeterminată atunci când activitățile desfășurate sunt permanente, de lungă durată sau se repetă frecvent în cadrul instituțiilor.
Deși există recomandări clare, Bruxelles-ul nu poate transforma automat toate contractele temporare ale universităților și institutelor în contracte permanente. Recomandarea Consiliului din decembrie 2023, care introduce un cadru comun pentru atragerea și păstrarea cercetătorilor în Europa, nu are caracter obligatoriu. Statele europene pot fi încurajate să introducă un prag maxim pentru ponderea contractelor pe durată determinată, însă această opțiune este formulată strict ca o recomandare voluntară pentru organizațiile de cercetare.
Problema centrală identificată apare atunci când contractul temporar devine un mecanism repetitiv pentru activități care au, în realitate, un caracter structural și continuu. În prezent, o parte din posturile de cercetare sunt legate de granturi, perioade de formare doctorală sau proiecte cu finanțare limitată în timp. Totuși, normele europene generale privind munca pe durată determinată cer statelor să prevină abuzul de contracte succesive, lăsând implementarea concretă în mâna legislației și practicii naționale.
Comisia europeană pregătește implementarea ERA Act, un instrument care urmărește îmbunătățirea condițiilor și a predictibilității carierelor de cercetare în Spațiul european de cercetare. Documentele publice disponibile nu confirmă însă o regulă prin care acest viitor act ar transforma automat precaritatea contractuală într-o condiție de excludere de la fondurile europene. Rămâne de verificat dacă beneficiarii programului Horizon Europe sau ai altor fonduri vor pierde finanțarea dacă depășesc un anumit nivel de contracte temporare.
Sistemul actual de coordonare se bazează pe angajamente ale statelor, în timp ce noul ERA Act ar putea introduce mecanisme juridice mai puternice privind investițiile și mobilitatea. Consultarea pentru acest act a primit 735 de contribuții, iar participanții au ridicat probleme legate de condițiile de muncă. Comisia recunoaște că, deși Europa are peste două milioane de cercetători, traseele profesionale rămân fragmentate, precare și greu de navigat între statele membre.
În cadrul Uniunii Europene, Directiva 1999/70 privind munca pe durată determinată reprezintă instrumentul obligatoriu prin care statele membre trebuie să prevină abuzurile generate de utilizarea succesivă a contractelor temporare. Deși această directivă impune măsuri de protecție, ea permite totodată luarea în calcul a nevoilor specifice ale unor sectoare, fără a impune un singur model contractual uniform pentru toate cele 27 de universități și institute din toate statele membre.