Comisiile pentru afaceri juridice (JURI) și libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) ale Parlamentului European au adoptat, la data de 19 octombrie, o poziție privind noul program Justiție pentru perioada 2028–2034. Eurodeputații propun o alocare financiară de 890.417.000 de euro în prețuri curente, o sumă care depășește propunerea inițială a Comisiei Europene. Această decizie a fost luată cu 61 de voturi pentru și 16 împotrivă, fără nicio abținere înregistrată în cadrul votului.
Suma propusă de comisii, echivalentă cu 788.814.000 de euro în prețurile anului 2025, este orientată către trei direcții majore de sprijin. Repartizarea bugetară urmează să fie calculată prin intervale procentuale: între 25% și 40% pentru cooperarea judiciară, între 30% și 45% pentru formarea profesioniștilor și între 30% și 45% pentru facilitarea accesului la justiție. Aceste cifre reprezintă limite de finanțare și nu angajamente fixe care să poată fi însumate la valorile lor maxime.
Obiectivele programului vizează consolidarea colaborării dintre autoritățile naționale și îmbunătățirea recunoașterii hotărârilor judecătorești între statele membre. Finanțarea va sprijini proiecte de cooperare transfrontalieră, dezvoltarea instrumentelor digitale și pregătirea magistraților, procurorilor și a personalului din instanțe. Un accent deosebit este pus pe capacitatea de a aplica normele europene într-un mod coerent, având în vedere extinderea legislației și evoluția jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Poziția adoptată de eurodeputați include și cerințe privind protecția drepturilor fundamentale și a cetățenilor. Comisiile solicită ca programul să promoveze egalitatea de gen, justiția adaptată copiilor și protecția victimelor, oferind totodată sprijin pentru societatea civilă. Un punct critic vizează protecția împotriva proceselor abuzive care vizează intimidarea vocilor critice sau descurajarea participării publice, asigurând în același timp un acces efectiv la justiție și combaterea nediscriminării.
Pentru a asigura un control democratic mai riguros, comisiile propun mecanisme noi de monitorizare a utilizării fondurilor. Parlamentul și Consiliul ar trebui să aibă capacitatea de a obiecta la programele de lucru ale Comisiei Europene. De asemenea, executivul este solicitat să prezinte rapoarte anuale privind progresele realizate, să efectueze evaluări periodice ale întregului program și să mențină un dialog deschis cu beneficiarii fondurilor, pentru a garanta transparența și eficiența investițiilor.
Procesul legislativ pentru acest program rămâne în curs de desfășurare, fiind supus procedurii legislative ordinare. Bugetul final va depinde de negocierile privind cadrul financiar multianual 2028–2034 și de acordul guvernelor statelor membre asupra cifrelor globale. Mandatul de negociere urmează să fie prezentat în plenul Parlamentului, însă stabilirea definitivă a alocărilor financiare este condiționată de finalizarea întregului proces de negociere interinstituțională.