Parlamentul European a adoptat joi, 8 octombrie, o rezoluție prin care solicită ca orice viitor acord de parteneriat dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan să fie condiționat de progrese concrete în domeniul drepturilor omului. Această decizie politică vine într-un moment în care cele două entități discută reînnoirea priorităților de parteneriat și un nou cadru bilateral de cooperare. Rezoluția a fost votată cu 492 de voturi pentru, 23 împotrivă și 60 de abțineri.
Centrul presiunii exercitate de eurodeputați vizează eliberarea imediată și necondiționată a unor figuri cheie din opoziție și societatea civilă. Printre persoanele menționate se numără Ali Karimli, președintele Azerbaijan Popular Front Party, a cărui detenție este condamnată de Parlament. De asemenea, se solicită eliberarea lui Anar Mammadli, laureat al Premiului Václav Havel, condamnat la 13 ani de închisoare, și a jurnalistului Anar Abdullayev, care a primit o pedeapsă de 12 ani de închisoare.
Instanțele și organismele internaționale au criticat dur procesele desfășurate în Azerbaidjan. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a calificat verdictul împotriva lui Anar Mammadli drept arbitrar, subliniind lipsa echității în proces. Înainte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că detenția acestuia urmărea să îl reducă la tăcere. Parlamentul solicită acum Înaltului Reprezentant al UE să pregătească măsuri țintite în cadrul regimului global european de sancțiuni pentru a răspunde acestor încălcări.
Deși rezoluția este o poziție politică nelegislativă, ea trimite un semnal clar către executivul european privind arhitectura viitoare a relațiilor diplomatice. Parlamentul nu introduce automat sancțiuni și nu suspendă actualul acord de parteneriat și cooperare din 1999, nici nu oprește importurile de energie. Totuși, eurodeputații insistă ca aprofundarea cooperării să fie legată de rezultate verificabile, criticând utilizarea legislației penale împotriva presei independente și a organizațiilor neguvernamentale.
În cadrul dezbaterilor, Comisia a susținut necesitatea menținerii unui dialog deschis cu Baku, invocând rolul strategic al Azerbaidjanului în securitatea energetică a Europei și în procesul de pace cu Armenia. Jessika Roswall, reprezentând Executivul european, a afirmat că UE urmărește cu îngrijorare cazurile lui Ali Karimli și Anar Mammadli, dar a argumentat că o relație apropiată poate oferi mai mult spațiu pentru discuții dificile. Această abordare echilibrează necesitatea securității energetice cu presiunea pentru respectarea libertăților fundamentale.
Situația deținuților politici din Azerbaidjan este monitorizată constant de organizații internaționale. Conform datelor furnizate de Union for the Freedom of Political Prisoners of Azerbaijan, o organizație neguvernamentală identificase 328 de persoane drept deținuți politici în luna mai a anului 2026. Această cifră este utilizată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pentru a evidenția amploarea problemelor de drepturi omului din țara care este un partener energetic important pentru Uniunea Europeană.