Parlamentul European a adoptat marți un raport prin care solicită implementarea unor măsuri de protecție sporită pentru sănătatea mintală a lucrătorilor din Uniunea Europeană. Propunerea vizează combaterea fenomenului de burnout și a riscurilor psihologice generate de mediul profesional. Documentul a fost votat de eurodeputați cu 413 voturi pentru, 210 voturi contra și 29 de abțineri, conform datelor furnizate de Agerpres.
Raportul a fost elaborat de eurodeputața socialistă belgiană Estelle Ceulemans, care a subliniat că responsabilitatea revine acum Comisiei Europene. Estelle Ceulemans a declarat că instituția europeană dispune de o ocazie unică pentru a consolida prevenirea și protecția lucrătorilor care sunt victime ale acestui flagel. Înainte de orice acțiune legislativă, eurodeputații cer Comisiei să realizeze un studiu de impact care să analizeze legislația actuală în domeniu.
Eurodeputații cer ca angajatorii să fie obligați să prevină riscurile psihologice și să implementeze politici care să interzică violența, hărțuirea, bullying-ul sau comportamentul discriminatoriu. Aceste acțiuni trebuie să protejeze demnitatea și sănătatea fizică și mintală a salariaților. De asemenea, se recomandă realizarea unor evaluări periodice asupra factorilor precum volumul de muncă excesiv sau intensitatea ridicată a activității, fiind necesară adoptarea unor planuri de acțiune cu măsuri concrete.
O atenție deosebită este acordată transformărilor tehnologice, cum ar fi introducerea sistemelor automate de monitorizare sau a managementului algoritmice. Parlamentul European cere ca aceste sisteme să nu impună un volum de muncă excesiv și să permită întotdeauna supravegherea umană. Orice reorganizare semnificativă, inclusiv aranjamentele privind telemunca, trebuie să facă obiectul unei evaluări apriorice a riscurilor psihologice, realizată în cooperare cu lucrătorii și reprezentanții acestora.
Pentru angajații care au fost nevoiți să absenteze din cauza problemelor psihologice, raportul propune dreptul la o revenire durabilă și sprijinită la locul de muncă. Angajatorii ar trebui să stabilească planuri individuale care să includă ajustări ale timpului de lucru, organizarea muncii sau adaptarea sarcinilor. Comisia Europeană are la dispoziție trei luni pentru a răspunde Parlamentului European, explicând fie măsurile intenționate, fie motivele unui eventual refuz de a propune o inițiativă legislativă.
Aceste solicitări ale Parlamentului European vin într-un context în care legislația europeană privind protecția muncii este în continuă evoluție pentru a răspunde provocărilor moderne. Deciziile de la nivelul UE pot influența direct normele de protecție a drepturilor angajaților în toate statele membre, impunând standarde minime de siguranță psihologică și prevenind degradarea condițiilor de muncă prin automatizare sau monitorizare digitală excesivă.