Organizațiile pentru drepturi digitale EDRi și SHARE Foundation au adresat un apel către Uniunea Europeană, solicitând condiționarea progresului Serbiei către aderare de încetarea utilizării programelor de spionaj informatic. Această cerere vine după documentarea unor atacuri cibernetice vizând activiști, membri ai mișcării studențești, un parlamentar și un consilier local din opoziție. Organizațiile avertizează că accesul clandestin la dispozitivele acestor persoane poate expune conversațiile, contactele și planificarea activităților politice.
Investigațiile realizate de SHARE au identificat cel puțin 14 persoane vizate de atacuri. Din acest număr, 12 persoane au primit alerte de la Apple privind utilizarea spyware-ului comercial, în timp ce două cazuri suplimentare au fost documentate pe dispozitive Android. Acestea din urmă folosesc o versiune nouă a programului NoviSpy, care necesită acces fizic la telefon. Un membru al mișcării studențești a fost vizat după ce telefonul său a fost confiscat în timpul unei audieri la poliție.
Laboratorul Citizen Lab a identificat indicii de infectare cu Pegasus pe un iPhone în perioada decembrie 2025–ianuarie 2026. Atacul a exploatat aplicația iMessage fără ca utilizatorul să fie nevoit să execute vreo acțiune sau să deschidă un link. Deși programul Pegasus, dezvoltat de NSO Group, poate accesa fotografii, mesaje criptate, microfon sau cameră, raportul nu a indicat cine a ordonat atacul sau ce date au fost extrase efectiv de la studentul vizat.
Presiunea politică asupra autorităților sârbe include și solicitări privind finanțarea europeană. Grupul Verzii/ALE din Parlamentul European a cerut blocarea plăților către Serbia prin instrumentele de preaderare și Mecanismul de reformă și creștere până la finalizarea unei investigații internaționale. Această solicitare vizează și realizarea unui audit independent al agențiilor de securitate. Totodată, președintele parlamentului, Ana Brnabić, a negat oficial existența spionării studenților.
EDRi susține că reacția Uniunii Europene trebuie să fie dublă, vizând atât Serbia, cât și abuzurile din interiorul propriilor state membre. Organizația promovează o interdicție generală care să acopere dezvoltarea, producția, comercializarea și exportul de spyware. Aceasta solicită, de asemenea, eliminarea stimulentelor financiare pentru industria de profil și crearea unor căi eficiente de reparare a prejudiciilor pentru victimele supravegherii neautorizate, solicitând investigații riguroase.
Problema supravegherii prin spyware a fost menționată anterior de Comisia Europeană în raportul despre Serbia din noiembrie 2025. Atunci, un caz care implica cel puțin șapte persoane era aflat în faza de verificări preliminare, fără a exista indicii de progres în soluționarea acestuia. Această evaluare anterioară nu oferă însă o imagine asupra stadiului actual al dosarelor de spionare documentate recent de experții în securitate cibernetică.