Ombudsmanul European, Teresa Anjinho, a solicitat Parlamentului European să urmărească formal modul în care Comisia Europeană aplică recomandările privind pregătirea legislației în regim de urgență. Această cerere a fost adresată Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European, JURI, după ce investigațiile au scos la iveală deficiențe procedurale grave. Teresa Anjinho dorește ca executivul european să raporteze oficial după revizuirea regulilor sale de Better Regulation, pentru a asigura respectarea standardelor de transparență.
Investigațiile desfășurate de Ombudsman au identificat probleme majore în trei dosare legislative specifice: pachetul Omnibus I, Politica Agricolă Comună și combaterea facilitării migrației ilegale. În cazul Politicii Agricole Comune, documentele care susțineau propunerea au fost publicate abia după adoptarea legislației. Totodată, pentru Omnibus I, consultările interne dintre serviciile Comisiei au fost extrem de scurte, fiind reduse la mai puțin de 24 de ore și desfășurate într-un weekend.
Teresa Anjinho a subliniat că deficiențele identificate reprezintă o formă de administrare defectuoasă, deoarece justificarea urgenței a fost insuficientă. Problema centrală constă în faptul că declararea unei inițiative drept urgentă permite renunțarea la etape esențiale, precum evaluările de impact sau consultările publice. Ombudsmanul avertizează că utilizarea vagă a conceptului de „context politic” pentru a justifica procedurile accelerate poate transforma o simplă prioritate politică într-un motiv pentru a evita rigorile administrative.
Deși Comisia Europeană a promis o utilizare mai largă a evaluărilor de impact, inclusiv în situații de urgență, Teresa Anjinho consideră că angajamentele actuale sunt prea generale. Executivul european susține că a început deja să aplice noi principii, menționând că două propuneri de simplificare au fost însoțite de evaluări de impact și de analiza Regulatory Scrutiny Board. Totuși, Ombudsmanul insistă că testul real va fi modul în care aceste reguli revizuite funcționează în practică pe dosarele legislative viitoare.
Pe lângă monitorizarea legislației urgente, Ombudsmanul a deschis o investigație separată privind transparența așa-numitelor reality checks organizate de Comisie. Aceste reuniuni cu companii și alte părți interesate sunt folosite pentru identificarea problemelor de implementare, dar se pune la îndoială dacă accesul este echitabil. Teresa Anjinho vrea să verifice dacă influența asupra procesului decizional este suficient de transparentă în cadrul acestor formate de dialog, pentru a evita orice suspiciune de subiectivitate.
Procesul de monitorizare al legislației europene implică și rolul parlamentelor naționale, care au nevoie de informații suficiente pentru a exercita controlul subsidiarității. În acest context, Comisia pentru petiții a Parlamentului European lucrează deja la raportul anual privind activitatea Ombudsmanului European pentru anul 2025, sub coordonarea raportorului Adrian-George Axinia. Rezoluțiile și raportările viitoare vor determina dacă mecanismele de control impuse de Ombudsman vor fi respectate de executiv.