Președintele Nicușor Dan, împreună cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni, coordonează o inițiativă a șaptesprezece guverne ale Uniunii Europene pentru a opri reducerea fondurilor destinate agriculturii și plăților regionale. Grupul de state a trimis o scrisoare prim-ministrului irlandez Micheál Martin, în care solicită menținerea nivelului actual de finanțare pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună. Această mișare vine ca răspuns la propunerile de tăieri bugetare care ar putea afecta direcții strategice europene.
Negocierile pentru noul Cadru Financiar Multianual sunt descrise de consilierul prezidențial Valentin Naumescu ca fiind dure și complicate. Acesta a avertizat că există riscuri semnificative de discontinuitate a finanțării europene la data de 1 ianuarie 2028. Pentru a evita acest scenariu, statele semnatare subliniază necesitatea de a conveni asupra noului buget până la sfârșitul anului în curs, astfel încât legislația de aplicare să poată fi adoptată în 2027 și pregătirile tehnice să fie finalizate.
Presiunea exercitată de acest grup de țări, care include și state precum Spania, Polonia sau Italia, vizează menținerea cheltuielilor de aproape 900 de miliarde de euro. Această poziție creează o tensiune directă cu o tabără rivală condusă de Germania, care a solicitat reduceri de câteva sute de miliarde de euro la toate nivelurile. În schimb, semnatarii propun ca resursele suplimentare să fie direcționate către priorități precum securitatea, apărarea, competitivitatea, conectivitatea și reziliența energetică.
Nicușor Dan și Giorgia Meloni vor organiza o reuniune informală a acestor țări în marja următorului Consiliu European, programat pentru 15 și 16 octombrie. Printre statele care susțin menținerea fondurilor se numără Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania. Grupul, cunoscut sub numele de „Prietenii coeziunii”, susține că orice tăieri suplimentare ar putea submina sprijinul public pentru proiectul european.
O problemă majoră în discuții rămâne introducerea unor noi taxe, numite „resurse proprii”, pentru finanțarea bugetului UE. Comisia Europeană a propus cinci taxe noi care ar putea genera 66 de miliarde de euro anual, o măsură susținută de Franța, dar contestată de alte guverne. Statele semnatare cer ca aceste resurse să fie autentice, echitabile și simple, solicitând în același timp amânarea rambursărilor datoriei din perioada pandemiei de Covid-19, estimate la 25 de miliarde de euro pe an.
Cadrul Financiar Multianual (CFM) reprezintă instrumentul prin care Uniunea Europeană își planifică cheltuielile pe termen lung, acoperind de la subvenții agricole la dezvoltare. Negocierile pentru acest buget sunt extrem de complexe, deoarece implică echilibrul între noile priorități de securitate și menținerea sprijinului pentru dezvoltarea regională. În 2025, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, încercând să redirecționeze fonduri de la agricultură către apărare.