Președintele Nicușor Dan a anunțat lansarea unei inițiative diplomatice la nivel european pentru protejarea unor direcții de finanțare esențiale. Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, acesta a reunit 17 state membre UE în cadrul Grupului „Prietenilor Coeziunii”. Obiectivul principal al acestui grup este menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene.
În vederea pregătirii negocierilor pentru Cadru Financiar Multianual, Nicușor Dan a trimis o scrisoare comună către Prim-ministrul Irlandez Micheal Martin, care deține Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Grupul urmărește menținerea nivelului global de finanțare pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună. Această strategie vizează și alocarea de resurse suplimentare pentru domenii precum securitatea, apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența.
Nicușor Dan a subliniat, printr-un mesaj postat pe Facebook, că grupul este dispus să lucreze în mod constructiv la stabilirea unor noi resurse proprii. O astfel de mișare ar putea reduce presiunea exercitată asupra bugetelor naționale ale statelor membre. Această abordare este menită să echilibreze necesitatea de investiții masive cu sustenabilitatea financiară a fiecărui stat implicat în procesul de negociere bugetară.
Solicitările de fonduri nu sunt noi pentru România, președintele având deja poziții clare pe această temă. La începutul lunii septembrie, în cadrul unei conferințe de presă cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, Nicușor Dan a cerut un buget UE ambițios. El a insistat pe sume consistente pentru capitolele de coeziune și agricultură, argumentând că aceste fonduri sunt necesare pentru repararea decalajelor dintre cetățenii din diferite țări europene.
Pe lângă pilonii de bază, Nicușor Dan a pus accent pe importanța pilonului de competitivitate pentru viitorul exercițiu bugetar 2028-2034. Scopul este reducerea diferențelor economice dintre statele membre, permițând companiilor din țări mai puțin dezvoltate, precum România, să acceseze fonduri dedicate dezvoltării. Această viziune pune sub semnul întrebării modul în care vor fi distribuite resursele în următoarea perioadă de dezvoltare a blocului european.
Discuțiile privind bugetul european se încadrează într-un context de redefinire a priorităților de securitate ale continentului. În timp ce coeziunea rămâne un punct critic pentru statele din est, există o presiune tot mai mare pentru direcționarea fondurilor către apărare și tehnologie. Această tensiune între dezvoltarea economică regională și necesitatea de securitate colectivă va marca principalele etape ale negocierilor pentru perioada următoare.