Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului Partidului Popular European, coordonează una dintre cele mai importante dosare financiare ale Uniunii Europene, legat de viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034. Această structură va determina modul în care banii vor fi cheltuiți în următorii șapte ani, iar raportul interimar elaborat de Mureșan și Carla Tavares stabilește liniile de negociere ale Parlamentului European în fața celor 27 de state membre. Procesul este critic, deoarece bugetul nu poate fi adoptat fără acordul Parlamentului.
În cadrul unei conferințe de presă de la Strasbourg, Mureșan a evidențiat tensiunea dintre guvernele statelor membre și Parlamentul European. În timp ce state precum Germania, Austria, Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Danemarca au solicitat reduceri ale bugetului propus de Comisia Europeană, europarlamentarul a declarat că aceste șase state greșesc. El a avertizat că reducerea fondurilor nu va elimina problemele europene, ci vor putea chiar să fragilizeze Europa în fața noilor necesități de securitate și competitivitate.
Pentru România, rezultatul acestor negocieri este vital, deoarece va influența direct alocările pentru infrastructură, dezvoltarea regională și agricultura. Mureșan a fost extrem de ferm când a fost întrebat dacă Parlamentul European ar putea respinge propunerea actuală dacă fondurile pentru coeziune și agricultură sunt insuficiente. „Categoric, da”, a răspuns el, precizând că Parlamentul nu va vota un buget care să lase aceste sectoare fără resurse adecvate pentru funcționare.
Disputa centrală vizează și modul în care este calculată suma de aproape 2.000 de miliarde de euro propusă de Comisia Europeană. În această cifră este inclusă și rambursarea datoriei contractate prin NextGenerationEU, ceea ce, în opinia Parlamentului, reduce resursele reale pentru politicile europene. Raportul coordonat de Mureșan și Tavares propune un coeficient de 1,27% din VNB pentru cadrul financiar propriu-zis și încă 0,11% pentru plata datoriei NextGenerationEU.
Mureșan a argumentat că Europa trebuie să finanțeze simultan apărarea, securitatea și independența energetică, fără a sacrifica programele de coeziune. El a sugerat că, în loc să se taie din fondurile destinate fermierilor, Uniunea ar putea opta pentru venituri suplimentare de la marile companii globale. În acest context, el a menționat nume precum Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg, susținând că este o greșeală să se afecteze sectorul agricol pentru a evita contribuțiile de la acești actori.
În contextul de gestionare a resurselor europene, se observă o dependență de furnizori externi pentru anumite sectoare strategice. De exemplu, datele indică faptul că China a furnizat materiile prime pentru 61% din combustibilul de aviație durabil utilizat în Uniunea Europeană în anul 2025. Această realitate subliniază importanța unui buget european capabil să susțină securitatea și independența economică a blocului european în perioada următoare.
context_missing: false