Un nou raport publicat de Free Market Foundation din Ungaria dezvăluie existența unui mecanism de „lobby circular” în cadrul instituțiilor europene. Această practică implică instituții publice care finanțează organizații neguvernamentale, de modo încât acestea din urmă pot influența politicile publice la nivelul Bruxellesului. Analiza vizează nouă organizații și identifică un flux anual de aproximativ 12,8 milioane de euro provenit din fonduri publice, evidențiind o problemă de transparență și independență.
Din totalul sumelor identificate în raport, aproximativ 12,41 milioane de euro, ceea ce reprezintă 96,8% din finanțarea publică analizată, provin direct de la Comisia Europeană. Raportul subliniază, de asemenea, faptul că există 110 persoane asociate cu aceste organizații care dețin acreditări oficiale pentru a avea acces în sediile Parlamentului European. Această conexiune între finanțarea de la Comisie și accesul la Parlament evidențiază circulația resurselor către grupuri de influență.
Deși activitatea de advocacy și lobby este o componentă legală și democratică, întrebarea centrală vizează trasabilitatea banilor. Comisia Europeană susține că programe precum LIFE finanțează legitim participarea societății civile și că instituția nu dictează pozițiile politice ale ONG-urilor. Totuși, criticile se concentrează pe faptul că, atunci când instituțiile publice devin sursa principală de venit, independența organizațiilor devine subiectul unei investigații necesare din partea contribuabililor.
Problema transparenței este confirmată și de instituții de control europene. În 2025, Curtea de Conturi Europeană a analizat modul în care Uniunea Europeană finanțează ONG-urile și a concluzionat că imaginea de ansamblu rămâne incertă. Auditorii au semnalat dificultăți legate de calitatea datelor și de consecvența clasificării acestor entități, menționând că Comisia nu a prezentat în mod clar informațiile privind activitățile de advocacy și lobby ale organizațiilor finanțate prin granturi.
Necesitatea de a monitoriza utilizarea resurselor publice este o temă recurentă și în regiunea est-europeană. În Ungaria, de exemplu, doi foști miniștri, Balázs Hankó și Miklós Seszták, au fost reținuți în anchete de corupție după ce Parlamentul le-a ridicat imunitatea, deși aceștia resping acuzațiile. Această situație reamintește importanța verificării riguroase a banilor publici pentru a preveni abuzurile și pentru a asigura că aceștia ajung acolo unde este promis.
Debat tele de transparență în Uniunea Europeană este esențial pentru credibilitatea instituțiilor care impun standarde stricte statelor membre. Dacă Bruxellesul solicită de la alte țări protecția bugetelor și combaterea corupției, trebuie să aplice aceleași criterii și în gestionarea propriilor fonduri. Fără un sistem clar în care cetățenii să vadă cine primește bani, în ce scop și ce activități de lobby desfășoară, rămâne un risc pentru integritatea procesului democratic european.