Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a prezentat planuri pentru introducerea unor garanții speciale menite să protejeze Uniunea Europeană de lideri care ar putea încălca valorile democratice. Propunerea vizează crearea unor mecanisme de sancționare mai rapide pentru a preveni blocarea procesului decizional de către noi state membre. Marta Kos a subliniat necesitatea de a evita apariția unor lideri de tipul Viktor Orbán, care ar putea submina democrația și statul de drept în cadrul comunității.
Conform planurilor publicate marți, orice stat membru nou ar urma să fie supus unei perioade de probă de 15 ani. În acest interval, noile țare ar putea fi private de dreptul de vot sau de accesul la fondurile europene dacă încalcă valorile fundamentale sau principiul cooperării loiale față de UE. Aceste măsuri de protecție sunt concepute pentru a fi aplicate mai ușor decât procedura actuală, având un prag de sancționare mai scăzut pentru a asigura stabilitatea politică.
Propunerea vizează înlocuirea sau completarea actualului articol 7 din Tratatul UE, o procedură descrisă drept „opțiune nucleară”. Deși acest articol permite suspendarea dreptului de vot în cazul unor încălcări grave și persistente, acesta nu a fost niciodată activat efectiv. Această lipsă de aplicare a fost cauzată în principal de faptul că state precum Polonia și Ungaria și-au folosit dreptul de veto pentru a se proteja reciproc în timpul discuțiilor despre regresul democratic.
Marta Kos a explicat faptul că perioada de probă este limitată în timp pentru a evita crearea unor membri de rangul întâi și de rangul al doilea. Dacă aceste restricții ar fi permanente, ar compromite egalitatea dintre statele membre. Totuși, noile reguli ar trebui aprobate de toate statele membre ale Uniunii Europene, o etapă critică având în vedere scepticismul existent în rândul unor alegători din Franța sau Cehia față de procesul de extindere.
Noua strategie de extindere vine într-un moment de impuls pentru țări precum Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina. Marta Kos a declarat că extinderea este un interes strategic, menționând că Rusia și China acționează ca forțe externe perturbatoare. Rusia este acuzată că investește milioane pentru a descuraja țări precum Republica Moldova sau Armenia să urmeze calea europeană, în timp ce China folosește puterea economică pentru a influența statele candidate.
Procesul de extindere a Uniunii Europene a cunoscut o revitalizare semnificativă după invazia Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022. Această situație geopolitică a impulsionat eforturile de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova, care au depus cereri imediat după atac, precum și pentru regiunea Balcanilor de Vest. În prezent, procesul de admitere a noilor state necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre actuale ale Uniunii Europene.