Mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kövesi în calitate de procuror-șef al Parchetului European (EPPO) va expira la data de 31 octombrie 2026. Conducerea instituției va fi preluată de germanul Andrés Ritter, actual adjunct al Laurei Codruța Kövesi, care a fost desemnat de Parlamentul European și Consiliul UE în martie 2026. Această tranziție marchează finalul unei perioade în care EPPO și-a consolidat prezența în combaterea fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene.
Prima evaluare oficială publicată de Comisia Europeană arată că EPPO este o instituție „foarte eficientă și eficace”, oferind o valoare adăugată în anchetele transfrontaliere. Raportul evidențiază o creștere masivă a activității: numărul anchetelor active a crescut de la 515 în anul 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025. Totodată, valoarea activelor înghețate a cunoscut o ascensiune semnificativă, trecând de la 147,3 milioane de euro la un nivel de 1,13 miliarde de euro.
În ciuda performanței, raportul confirmă dificultățile semnalate constant de Laura Codruța Kövesi privind lipsa resurselor și volumul de muncă excesiv. Comisia Europeană a identificat ambiguități juridice în Regulamentul de înființare al EPPO și o aplicare neuniformă a acestuia în cele 22 de state membre participante. Aceste probleme, împreună cu nivelurile inegale de sprijin național, încetinesc procesul de soluționare a cazurilor și creează discrepanțe între procurorii delegați din diferite țări.
Un punct critic identificat în evaluare este dificultatea de a transforma ordini de înghețare a activelor în confiscări efective care să revină bugetului UE. Raportul menționează că recuperarea fondurilor rămâne punctul cel mai slab, deoarece cifrele actuale măsoară mai degrabă activitatea de investigație decât rezultatul final concret. Există, de asemenea, fricțiuni persistente în procesul de schimb de informații cu alte autorități și dificultăți de cooperare cu alte instituții europene.
Oficialii de la Bruxelles au lansat în iulie 2025 o revizuire a arhitecturii antifraudă a UE, examinând integrarea dintre EPPO, OLAF, Europol și Eurojust. Această revizuire vizează eliminarea lacunelor dintre Parchetul European și organismele de anchetă. Procesul este unul strategic, având loc în plin context de negocieri pentru bugetul pe termen lung al Uniunii pentru perioada 2028-2034, moment în care supravegherea fondurilor devine o prioritate politică.
Evaluarea EPPO se înscrie într-un cadru de monitorizare a instituțiilor europene, similar cu raportul de la 18 septembrie privind Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Ambele documente contribuie la analiza modului în care Uniunea protejează interesele financiare prin instrumente precum Directiva PIF. Această analiză globală este esențială pentru a determina dacă structurile actuale pot face față formelor tot mai complexe de fraudă digitală și criminalitate organizată.