Laura Codruța Kövesi a intrat oficial în ultima lună de șefie la Parchetul European, pregătindu-se să încheie un mandat de 7 ani. Pe parcursul acestui interval, instituția a gestionat un total de aproximativ 3.600 de dosare, dintre care peste 500 de cauze au avut legătură directă cu România. Analiza activității de procuratură arată o distribuție neuniformă a anchetelor, cu o concentrare masivă de dosare în Europa de Est și de Sud.
Există un dezechilibru major în harta anchetelor europene, deoarece marile puteri economice din nucleul dur al Uniunii Europene, precum Germania și Franța, au rămas practic neatinse de investigațiile care vizează politicieni locali. În timp ce în țări precum România, Grecia, Croația, Spania sau Italia s-au orchestrat dosare grele care vizează demnitari de rang înalt, nemții și francezii au avut doar anchete privind parlamentarii europeni. Acestea din urmă au reprezentat mai puțin de un sfert din cele 3.600 de dosare totale.
În Grecia, activitatea Parchetului European a declanșat un scandal uriaș legat de subvențiile agricole, rezultând demisii ale unor miniștri și trimiterea în judecată a mai mulți deputați. Tot în Grecia, ancheta privind tragedia feroviară de la Tempi a vizat doi foști miniștri ai Transporturilor, deși aceștia s-au lovit de refuzul Parlamentului de a le ridica imunitatea. În Croația, investigațiile au dus la arestarea fostei miniștri a Fondurilor Europene, Gabrijela Žalac, și a ministrului Sănătății, Vili Beroš.
Cazul României reprezintă aproximativ 10% din totalul cauzelor gestionate de Parchetul European, însă profilul persoanelor vizate este unul specific. Deși au existat condamnări definitive în câteva zeci de dosare, persoanele trimite în judecată sunt, în general, primari de comune sau funcționari locali. Anchetele celebre, precum cele pentru achiziția de microbuze electrice din PNRR, tramvaiele din Capitală sau lucrările de la Centura Zalău, rămân investigații de tip in rem, fără ca politicieni de prim rang să fie puși sub acuzare.
În ciuda acestui profil, România este implicată în dosarul care înregistrează cel mai mare prejudiciu din întregul mandat al lui Kövesi. Este vorba despre dosarul Admiral, care vizează o rețea de crimă organizată ce a exploatat regulile UE privind tranzacțiile transfrontaliere prin comerț fictiv cu bunuri electronice. Acest dosar de sine stătător înregistrează un prejudiciu de aproape 3 miliarde de euro, contribuind semnificativ la cifra totală de aproape 4 miliarde de euro raportată pentru 5 dosare românești.
Activitatea Parchetului European de la nivel central este reglementată de cadrul juridic al Uniunii Europene, având misiunea de a investiga infracțiunile care afectează interesele financiare ale instituției. Această structură de procuratură europeană funcționează ca un mecanism de supraveghere a utilizării fondurilor comune, încercând să combată fraudele și corupția care pot submina stabilitatea economică a întregului bloc european prin exploatarea mecanismelor de subvenționare.