Lucian Romașcanu, membru al Curții de Conturi Europene, a declarat că semnalele de alarmă privind finanțele Uniunii Europene nu indică un eșec al sistemului, ci necesitatea unor îmbunătățiri. Într-o conferință de presă online organizată cu ocazia publicării raportului anual al ECA, acesta a subliniat că instituția funcționează ca un generator de încredere care identifică erorile pentru a optimiza procesele financiare. Romașcanu a reiterat faptul că Uniunea Europeană rămâne o construcție solidă care aduce beneficii semnificative, inclusiv României.
În ceea ce privește impactul financiar asupra României, Lucian Romașcanu a menționat că țara a atras aproximativ 100-110 miliarde de euro, în comparație cu cele 40 de miliarde de euro plătite către Uniune. Referitor la cifrele globale din raportul anual, plățile efectuate de UE în anul 2025 au însumat 216,4 miliarde de euro. Din această sumă, 176,3 miliarde de euro au provenit din bugetul propriu al UE, în timp ce 40,1 miliarde de euro au fost alocate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR).
Raportul ECA a emis o opinie contrară privind cheltuielile din bugetul Uniunii Europene, deoarece rata de eroare a ajuns la 3,8%, depășind pragul de materialitate de 2%. Aceasta este a șaptea consecutivă anul în care Curtea emite o astfel de opinie. Lucian Romașcanu a punctat că principalele domenii cu erori mari au fost resursele naturale și mediul, cu o rată de 3,9%, și capitolul coeziune, reziliență și valori, unde eroarea a fost de 6,6%, o creștere față de 5,7% în 2024.
În privința Mecanismului de redresare și reziliență, auditorii au emis o opinie cu rezerve, deoarece au identificat jaloane și ținte neîndeplinite, riscuri de dublă finanțare și deficiențe în evaluările Comisiei Europene. Lucian Romașcanu a criticat noul cadru financiar multianual propus, considerându-l insuficient de solid pentru a măsura rezultatele. El a avertizat că sistemele de control actuale nu sunt suficient de eficace, ceea ce limitează capacitatea de a se baza pe verificările desfășurate de autoritățile din statele membre.
Problemele de gestionare sunt accentuate de faptul că, în cadrul actualului cadru financiar multianual 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor în gestiune partajată este de doar 30%. Auditorii subliniază că remedierea deficiențelor identificate este esențială pentru consolidarea implementării fondurilor europene. Pentru a asigura succesul, Europa are nevoie de transparență, trasabilitate și de un mecanism de finanțare bazat pe rezultate măsurabile și credibile, nu doar pe jaloane care nu sunt legate de costuri reale.
Gestionarea fondurilor europene în cadrul gestiunii partajate implică o responsabilitate comună între Comisia Europeană și autoritățile naționale ale statelor membre. Această structură presupune ca statele să verifice corect utilizarea banilor pentru a evita erorile de cheltuieli. În prezent, eficacitatea acestor mecanisme de control la nivel național este sub semnul întrebării, conform constatărilor recente ale auditorilor de la Curtea de Conturi Europeană, care solicită o monitorizare mult mai riguroasă.