Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc miercuri pentru a discuta arhitectura viitorului Cadru Financiar Multianual. Negocierile sunt marcate de o tensiune majoră, deoarece majoritatea capitalelor europene refuză să își majoreze contribuțiile directe la bugetul comun. Această situație pune presiune pe Comisia Europeană, care a propus pentru perioada 2028-2034 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, o sumă echivalentă cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Germania, alături de Olanda și Suedia, conduce tabără care consideră dimensiunea totală a bugetului prea mare. Această grupare susține că Uniunea trebuie să își direcționeze resursele către apărare, tehnologii strategice și competitivitate, dar fără a crește factura totală. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „cu bugetul secolului XX, nu vom putea rezolva problemele secolului XXI”, solicitând reduceri pentru a putea aborda noile provocări. Olanda a respins chiar și o variantă de compromis care prevedea reduceri de 33 de miliarde de euro.
În opoziție se află state precum Italia, Polonia și Spania, care resping reducerea cheltuielilor destinate regiunilor mai sărace și agriculturii. România se aliniază acestei ultime linii, susținând necesitatea unui buget ambițios pentru coeziune și agricultură. Pentru București, fondurile de coeziune sunt vitale pentru infrastructură, transport și dezvoltare regională, în timp ce Politica Agricolă Comună este o sursă de finanțare esențială pentru fermieri. evenimentul este susținut și de argumentele lui António Costa, care subliniază importanța protejării acestor sectoare.
Conflictul este amplificat de lipsa unui consens privind noile surse de venit. Statele membre nu sunt de acord cu propunerile Comisiei Europene privind noile „resurse proprii”, cum ar fi taxarea emisiilor de carbon sau a deșeurilor electronice. Există temeri că aceste taxe ar reduce veniturile care ajung acum la bugetele naționale. În acest timp, Parlamentul European adoptă o poziție opusă, solicitând o anvelopă mai mare pentru a putea finanța simultan atât noile priorități, cât și politicile tradiționale.
António Costa desfășoară un tur al capitalelor europene, inclusiv la Roma, Paris și Viena, pentru a identifica liniile roșii ale statelor membre. El urmează să viziteze Irlanda pentru discuții cu premierul Micheál Martin, în contextul în care președinția irlandeză pregătește documentul de negociere. Obiectivul este găsirea unui acord înainte de reuniia liderilor din octombrie și înainte de calendarul electoral aglomerat din 2027. Un nou set de propuneri de negociere este așteptat în perioada următoare.
Negocierile privind bugetul european reflectă o fragmentare a prioritățorilor în interiorul Uniunii, între nevoia de reformă și protejarea structurilor actuale. În timp ce Comisia propune o sumă de aproape 2.000 de miliarde de euro, presiunea pentru constrângerea cheltuielilor rămâne ridicată din partea marilor puteri economice. Acest proces de negociere este crucial pentru stabilitatea financiară a blocului european și pentru capacitatea de a răspunde la noile provocări de securitate și competitivitate globală.