Parchetul European investighează în România dosare cu un impact financiar masiv, valoarea totală a prejudiciilor estimate la 6 miliarde de euro pentru anul 2025. Procurorul european Cătălin Borcoman a oferit detalii despre amploarea acestor anchete, menționând că, deși numărul de dosare din România reprezintă doar 10% din totalul european, valoarea acestora este extrem de ridicată. Investigațiile vizează diverse domenii, de la fraude cu TVA de peste 10 milioane de euro până la utilizarea necorespunzătoare a fondurilor comunitare.
Un accent important este pus pe banii alocați prin PNRR, unde „grosul dosarelor investigate” în România se concentrează pe dezvoltarea regională, urbană și rurală. Cătălin Borcoman a punctat că fraudele pot viza activități specifice incluse în acest plan de investiții, dar și domeniul agricol. În sectorul agricol, anchetele vizează subvențiile, modernizarea activităților prin sisteme noi de irigații sau achiziționarea de utilaje, reprezentând o problemă majoră pentru integritatea fondurilor europene.
În cadrul investigațiilor, Parchetul European verifică și achiziții militare realizate din fonduri europene de către diverse state membre, inclusiv România. În prezent, aceste anchete sunt desfășurate „in rem”, ceea ce înseamnă că se concentrează pe faptele comise, nu pe identificarea unor persoane specifice. Totodată, magistratul a menționat dosare concrete în curs de urmărire penală, precum cel privind recoltarea stufului din Delta Dunării sau cel legat de achiziția de microbuze școlare.
O problemă critică ridicată de Cătălin Borcoman este lipsa de comunicare din partea autorităților române în cazul Portului Constanța, unde există suspiciuni de activitate a „mafiei chineze”. Procurorul european reclamă faptul că, deși există informații din alte anchete europene care indică aspecte infracționale în acest port, autoritățile naționale nu au trimis încă sesizări oficiale către EPPO. Fără aceste sesizări, procurorii europeni nu pot declanșa investigații directe, fiind dependenți de controalele organelor de poliție și vamale.
Sistemul de justiție din România este criticat și pentru dificultățile procedurale care blochează dosarele europene. Cătălin Borcoman a relatat situații în care instanțele au anulat acte întocmite de Poliția Judiciară sau au tergiversat cauze prin schimbarea judecătorilor sau negarea competenței. Aceste obstacole, alături de lipsa de motivare a unor hotărâri, duc la anularea unor investigații care au durat ani de zile, afectând capacitatea de recuperare a prejudiciilor aduse bugetelor europene.
Evoluția economică a României este monitorizată atent de agenții de rating, iar deciziile privind stabilitatea instituțiilor sunt esențiale pentru credibilitatea țării. În contextul în care inflația afectează puterea de cumpărare, gestionarea corectă a fondurilor europene rămâne un pilon de stabilitate. Absorbția eficientă a acestor resurse și combaterea fraudelor sunt elemente care influențează direct percepția externă asupra rezilienței economice și a integrității administrației publice române.