Prima evaluare oficială a Parchetului European (EPPO), publicată de Comisia Europeană, oferă o imagine mixtă asupra activității instituției conduse de Laura Codruța Kovesi. Deși raportul este considerat favorabil, descriind organismul ca fiind „foarte eficient și eficace”, acesta subliniază dificultățile de gestionare a unui volum de muncă care a depășit orice estimare inițială. Evaluarea acoperă perioada de cinci ani de la începerea activității, de la 1 iunie 2021, până în prezent.
Datele statistice confirmă o expansiune masivă a activității de investigație sub mandatul lui Laura Codruța Kovesi. Numărul anchetelor active a urcat de la 515 în anul 2021 la un total de 3.602 la sfârșitul anului 2025. O altă cifră semnificativă este valoarea activelor înghețate, care a crescut de la 147,3 milioane de euro la 1,13 miliarde de euro, demonstrând capacitatea instituției de a bloca fluxurile financiare ilicite.
În ciuda succesului operațional, raportul confirmă problemele semnalate repetat de Laura Codruța Kovesi privind lipsa resurselor. Volumul de dosare depășește capacitatea actuală a biroului, iar aplicarea neuniformă a regulamentului în cele 22 de state membre participante creează dezechilibre. Unii procurori delegați se confruntă cu dosare mult mai voluminoase decât colegii lor, din cauza nivelurilor inegale de sprijin oferit de statele naționale.
Un punct critic identificat de Comisia Europeană este dificultatea de a transforma anchetele în rezultate financiare concrete. Raportul menționează că există o lacună între înghețarea activelor și recuperarea efectivă a banilor în bugetul UE. Cifrele privind confiscările sunt văzute mai degrabă ca o măsură a activității, nu ca o dovadă a succesului final, Comisia solicitând dovezi mai solide privind sumele recuperate definitiv.
Problemele juridice și de cooperare afectează direct eficiența proceselor. Ambiguitățile din Regulamentul de înființare al EPPO și dificultățile de schimb de informații cu alte instituții încetinesc soluționarea cazurilor. De asemenea, există fricțiuni persistente atunci când biroul încearcă să colaboreze cu autoritățile naționale, ceea ce subminează capacitatea de a transforma investigațiile în condamnări judiciare definitive.
Această evaluare intervine într-un moment de revizuire a arhitecturii antifraudă a Uniunii Europene, demarată în iulie 2025. Comisia vizează integrarea mai bună a EPPO cu OLAF, Europol și Eurojust pentru a elimina lacunele de comunicare. Procesul de reformă este esențial în contextul negocierilor pentru bugetul 2028-2034, când supravegherea fondurilor devine o prioritate pentru ministerele de finanțe ale statelor membre.