Rezultatele testelor PISA din 2025, analizate de Comisia Europeană, indică o deteriorare a nivelului de competențe de bază în rândul tinerilor de 15 ani din întreaga Uniune Europeană. Datele oficiale arată că Uniunea Europeană se îndepărtează semnificativ de obiectivul stabilit pentru anul 2030, care vizează reducerea rezultatelor slabe la sub 15% pentru fiecare materie principală. Scăderea este vizibilă în toate domeniile evaluate, afectând performanțele elevilor în mod constant.
Conform datelor publicate de executivul UE, procentul elevilor cu rezultate slabe este alarmant în toate cele trei domenii de studiu. La matematica, acest procent este de 33,9%, în timp ce la citire se înregistrează 31,3%, iar la științe cifra este de 25,9%. Aceste valori depășesc cu mult pragul de 15% propus ca țintă pentru anul 2030, demonstrând că eforturile de a consolida competențele fundamentale nu au produs încă efectele scontate în rândul tinerilor europeni.
Pe lângă scăderea performanțelor slabe, raportul evidențiază și o scădere a numărului de elevi care ating excelența academică. În 2025, ponderea elevilor cu cele mai bune performanțe este de doar 4,8% la citire, 6,4% la științe și 6,8% la matematică. Aceste cifre sunt mult sub obiectivul european pentru 2030, care impune un prag de cel puțin 12% pentru fiecare materie. Nicio țară din UE nu își atinge obiectivul la citire sau științe, doar două țări reușesc la matematică.
Analiza Comisiei subliniază, de asemenea, provocările majore legate de echitatea în educație, evidențiind un decalaj social profund. Elevii defavorizați sunt de aproximativ patru ori mai predispuși să aibă rezultate slabe la științe comparativ cu cei din situații favorizante. În schimb, elevii care provin din medii favorizante sunt de aproximativ opt ori mai predispuși să fie cei mai performanți. Această disparitate accentuează dificultatea de a asigura un nivel egal de șanse pentru toți tinerii.
Pentru a contracara această tendință, Comisia Europeană pregătește un pachet privind educația, menit să sprijine statele membre în adaptarea sistemelor de învățământ la era inteligenței artificiale. Roxana Mînzatu, vicepreședintele executiv pentru drepturi sociale și competențe, a subliniat necesitatea de a oferi profesorilor timpul și resursele necesare. Planul vizează consolidarea competențelor de bază și pregătirea elevilor pentru viitor, prin măsuri precum Planul de acțiune privind competențele de bază sau Coaliția europeană pentru alfabetizare.
În România, rezultatele obținute de elevi sunt sub media OCDE la toate cele trei materii. La matematică, 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență, față de media de 65% a OCDE, în timp ce la lectură cifra este de 52%, sub media de 69%. La științe, nivelul de competență este de 54%, comparativ cu 74% în cadrul organizației, ceea ce confirmă dificultățile de integrare în standardele educaționale internaționale.