Rata de eroare aferentă cheltuielilor din bugetul Uniunii Europene a înregistrat o creștere în anul 2025, conform datelor prezentate de Lucian Romașcanu. În cadrul unei conferințe de presă organizate cu ocazia publicării raportului anual privind finanțele UE, acesta a subliniat că nivelul de eroare a ajuns la 3,8%, comparativ cu pragul de 3,6% raportat în anul precedent. Această evoluție indică o scădere a preciziei în gestionarea resurselor financiare la nivelul instituțiilor europene.
Analiza detaliată a raportului arată că anumite domenii sunt mult mai afectate de erori decât altele. În sectorul coeziunii, rezilienței și valorilor, rata de eroare a crescut semnificativ, atingând 6,6%, de la 5,7% în 2024. O altă zonă critică este cea a resurselor naturale și a mediului, unde eroarea a fost cuantificată la 3,9%. Lucian Romașcanu a menționat că aceste cifre demonstrează faptul că sistemele de control actuale nu sunt suficient de eficiente pentru a preveni problemele financiare.
În ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență, auditorii au identificat deficiențe majore în procesul de utilizare a fondurilor. Lucian Romașcanu a semnalat existența unor jaloane și ținte care nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, precum și riscuri legate de dubla finanțare. De asemenea, au fost observate probleme în ceea ce privește verificările efectuate și modul în care sunt îndeplinite obiectivele asumate, ceea ce pune sub semnul întrebării rigurozitatea proceselor de auditare.
Problema controlului este una centrală, deoarece ratele de eroare rămân peste pragul de materialitate stabilit. Lucian Romașcanu a avertizat că, în contextul gestiunii partajate, nu ne putem baza pe deplin pe activitățile de control și pe verificările desfășurate de autoritățile din statele membre. El a subliniat că propunerea privind noul cadru financiar multianual ar putea conferi o responsabilitate mai mare organismelor de asigurare și sistemelor naționale de control, un aspect care reprezintă un motiv de îngrijorare.
Pentru viitor, Lucian Romașcanu a explicat că, dacă Uniunea Europeană va opta pentru o finanțare bazată pe jaloane și ținte care nu sunt legate de costuri, aceste elemente trebuie să fie credibile și măsurabile. Aceste ținte trebuie să fie clar definite și direct legate de rezultatele obținute, pentru a asigura o gestionare corectă. Remedierea problemelor identificate de auditori este considerată esențială pentru a îmbunătăți modul în care banii europeni sunt utilizați în cadrul blocului.
Gestionarea fondurilor europene implică plăți masive, iar în 2025 Uniunea Europeană a efectuat plăți totale de 216,4 miliarde de euro. Din această sumă, 176,3 miliarde de euro au provenit direct din bugetul UE, în timp ce 40,1 miliarde de euro au fost direcționate prin Mecanismul de redresare și reziliență. România beneficiază de un flux semnificativ de fonduri, având aproximativ 100-110 miliarde de euro atrase, în comparație cu maximum 40 de miliarde de euro plătite către UE.