Viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 a devenit un teren de confruntare aprins între instituțiile de la Bruxelles. În cadrul dezbaterilor recente, eurodeputații au trasat linii roșii împotriva oricăror reduceri bugetare care ar putea compromite stabilitatea europeană. Tensiunile au crescut odată cu divergențele dintre propunerea Comisiei Europene, care vizează resurse pentru provocări noi, și poziția Consiliului, care solicită o constrângere a cheltuielilor.
Siegfried Mureșan, coraportorul din grupul Partidului Popular European, a avertizat că Parlamentul nu va aproba un buget care slăbește Europa. Acesta a subliniat discrepanța dintre creșterea bugetelor naționale, care au înregistrat o creștere de 78% în ultimii șapte ani, și bugetul UE, care a rămas stagnant. Mureșan insistă că este imperativ să se ajungă la un punct de vedere comun în Consiliu și să se utilizeze mai multe resurse proprii pentru a acoperi nevoile actuale.
Din perspectiva grupurilor politice, prioritățile variază, dar rezistența la reduceri este comună. Carla Tavarez, coraportoarea din grupul S&D, a cerut resurse pentru climă, energie și securitate socială, în timp ce Victor Negrescu a propus o taxă pe jocurile de noroc online ilegale pentru a finanța educația. În schimb, Julien Sanchez, din grupul Patrioți pentru Europa, a criticat elaborarea iresponsabilă a bugetului și a declarat că politica agricolă comună nu trebuie sacrificată pentru a acoperi rambursările programului NextGeneration EU.
Pe partea opusă, reprezentanții grupurilor suveraniste au cerut o abordare radical diferită. Siegbert Droese, din grupul Europa Națiunilor Suverane, a susținut că bugetul ar trebui scăzut cu cel puțin 30%, punând accent pe reducerea cheltuielilor administrative și evitarea îndatorării UE. Totodată, Bogdan Rzonca, din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a semnalat că, deși nimeni nu este contra cheltuielilor, există o lipsă de monitorizare asupra modului în care banii sunt utilizați efectiv de instituții.
Comisarul european pentru bugete, Piotr Serafin, a apărat propunerea Comisiei, argumentând că aceasta reflectă necesitățile moderne de apărare și competitivitate. El a criticat abordarea statelor membre care tratează bugetul UE ca pe un simplu bilanț fiscal. Între timp, Thomas Byrne, ministrul irlandez al afacerilor europene, a promis că președinția irlandeză va depune eforturi pentru a găsi un numitor comun între liderii țărilor membre până la finalul anului curent.
Procesul de negociere pentru perioada 2028-2034 este marcat de o cerere de creștere a fondurilor de aproximativ 10% din partea Parlamentului European față de propunerea Comisiei din iulie 2025. Această creștere vizează sectoarele critice precum securitatea și coeziunea. În paralel, Consiliul UE, sub președinția cipriotei, a propus o reducere de 2% față de planul Comisiei, creând un blocaj legislativ ce necesită aprobarea Parlamentului cu majoritatea absolută.