Comisia Europeană a declanșat opt noi proceduri de infringement împotriva României, după ce autoritățile de la București au eșuat în a notifica la timp transpunerea completă a mai multor directive europene în legislația națională. Aceste acțiuni vizează domenii critice precum energia, gazele și hidrogenul, combaterea spălării banilor, traficul de persoane, protecția mediului, drepturile consumatorilor și gestionarea substanțelor psihoactive. Procedurile au fost inițiate prin scrisori de punere în întârziere, marcând prima etapă formală de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de către statul român.
În ceea ce privește sectorul energetic, România este vizată de două proceduri distincte care afectează piața de energie electrică și cea a gazelor. Una dintre acestea vizează Directiva 2024/1711, care impune libertatea de alegere a furnizorului și dreptul de a participa la mecanisme de partajare a energiei, cu un termen de transpunere de 17 iulie 2026. O altă procedură vizează Directiva 2024/1788, referitoare la piața hidrogenului și a gazelor decarbonizate, pentru care termenul de notificare a expirat la 5 august 2026.
Autoritățile române se confruntă cu probleme și în domeniul securității și al ordinii publice, fiind vizate de proceduri legate de combaterea spălării banilor și a traficului de persoane. Este vorba despre nerespectarea celei de-a șasea directive privind spălarea banilor, care reglementează accesul la registrele beneficiarilor reali, cu termen limită de 10 iulie 2026. Totodată, Directiva 2024/1712 impune mecanisme naționale de referire a victimelor și desemnarea unor responsabili pentru coordonarea luptei împotriva traficului de persoane.
Legislația privind substanțele psihoactive și protecția mediului este, de asemenea, sub semnul criticii Bruxelles-ului. România nu a comunicat transpunerea unei directive care adaugă substanțele 2-MMC, NEP și 4-BMC în definiția europeană a termenului de drog, termenul fiind 12 iulie 2026. În paralel, există probleme legate de dreptul la repararea produselor și de noile reguli privind emisiile industriale și creșterea animalelor, care vizează reducerea poluării și consolidarea drepturilor publicului, cu termen de transpunere de 1 iulie 2026.
România are acum la dispoziție o fereastră de două luni pentru a răspunde oficial Comisiei Europene și pentru a implementa măsurile necesare de remediere a acestor deficiențe legislative. Dacă răspunsul transmis de autoritățile române nu va fi considerat satisfăcător de către Comisie, procesul va trece la etapa următoare prin emiterea unui aviz motivat. În cazul în care problemele persistă și după această etapă, dosarul poate fi trimis în instanță la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Aceste proceduri de infringement reprezintă un mecanism de control prin care Comisia Europeană monitorizează dacă statele membre aplică corect regulile comune. În cazul în care România nu își îndeplinește obligațiile, aceasta poate fi sancționată financiar. Procesul de constatare a neîndeplinirii obligațiilor este o etapă standard în relația dintre statele membre și instituțiile europene atunci când există discrepanțe între legislația națională și directivele adoptate la nivelul Uniunii Europene.