Comisia Europeană pregătește terenul legal pentru o reformă fundamentală a funcționării Uniunii Europene, vizând eliminarea dreptului de veto național în deciziile de politică externă, apărare și extindere. Proiectul vizează trecerea de la sistemul de unanimitate la votul cu majoritate calificată în domenii critice precum securitatea, taxele și drepturile omului. Această mișcare este prezentată ca o necesitate pentru a permite funcționarea blocului în contextul extinderii către noi state membre.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că renunțarea la unanimitate este o metodă esențială pentru a evita blocajele sistematice observate în trecut. Reformele ar putea fi adoptate fără modificarea tratatelor, utilizând clauzele-pasarelă pentru a schimba permanent regulile de vot. Pentru a atenua rezistența statelor mai mici, documentele prevăd o „frână de urgență” ce poate fi activată de un guvern dacă interesele naționale vitale sunt amenințate.
În ceea ce privește structura administrativă, UE ar putea reveni la regulile Tratatului de la Lisabona, prin care doar două treimi din statele membre vor trimite un comisar prin rotație. În procesul de stabilire a noilor praguri de vot, Bruxellesul studiază variante care să prevină formarea unui pol estic de blocaj, în special în cazul aderării Ucrainei. Una dintre variantele discutate este ca majoritatea să fie reprezentată de 60% din statele membre care reprezintă 60% din populație.
O altă schimbare majoră vizează noii membri, care ar putea fi supuși unei „perioade de probă” de zece ani. În acest interval, Uniunea ar putea retrage dreptul de vot sau ar putea îngheța fondurile în cazul regresului standardelor democratice. Statele noi vor trebui să semneze un angajament temporar de a nu bloca deciziile convenite și vor fi obligate să adere la Parchetul European (EPPO) înainte de integrarea oficială, fără posibilitatea de opt-out.
Integrarea unor state precum Muntenegru, Albania sau Republica Moldova este considerată mai simplă datorită dimensiunii economice reduse. Totuși, Ucraina reprezintă testul suprem, având un număr de voturi comparabil cu Spania sau Polonia. În acest context, propunerile variază de la statutul de membru complet la idei de statut de membru asociat, care ar include mecanisme de tip snap-back în cazul în care reformele necesare nu sunt implementate la timp.
Istoricul extinderilor europene arată că mecanismele de monitorizare au avut un impact profund asupra statelor aderente. În 2007, România și Bulgaria au intrat în UE sub Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), un sistem de monitorizare a progresului în lupta împotriva corupției și a reformelor justiției. Deși MCV a modelat prioritățile politice ale celor două guvernamentale timp de peste un deceniu, acesta nu prevedea retragerea dreptului de vot sau înghețarea fondurilor, unlike noile propuneri de condiționalitate.