Președintele Nicușor Dan participă vineri, 16 octombrie, la Reuniunea Consiliului European, unde se discută bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani. Această etapă de negocieri este marcată de tensiuni între statele membre, existând un risc major ca resursele financiare disponibile să fie reduse semnificativ. Nicușor Dan a subliniat importanța menținerii coeziunii și a politicilor agricole, insistând pe necesitatea unor contribuții corecte și fără reduceri de fonduri.
Analistul economic Andrei Caramitru explică faptul că există o falie periculoasă între țările „frugale”, precum Germania, Austria sau Olanda, care cer reduceri bugetare, și celelalte 17 state, inclusiv Italia și România, care doresc creșterea fondurilor. În prezent, bugetul UE reprezintă doar 1,1% din PIB-ul Europei, un nivel mult inferior celor 15-17% din PIB gestionate de state precum SUA sau Elveția. Această diferență limitează capacitatea Europei de a investi în armată, tehnologie sau inteligență artificială.
Pentru România, o eventuală scădere a bugetului european reprezintă un pericol major pentru stabilitatea economică. Andrei Caramitru menționează că, odată cu finalizarea PNRR pe 30 august 2026, țara va intra într-o perioadă de lipsă a fondurilor, ceea ce ar putea bloca creșterea economică. Analistul subliniază că, fără aceste resurse, România va avea dificultăți în a acoperi golurile financiare lăsate de încheierea programului actual de investiții.
Problema utilizării fondurilor este una critică, deoarece mecanismul prin care România atrage banii este considerat greșit. Andrei Caramitru observă că, deși în PNRR au intrat sume mari, acestea nu s-au reflectat în creșterea economică din cauza fragmentării proiectelor. În loc de investiții structurale mari, în companii precum Romgaz sau Hidroelectrica, banii au fost dispersați în mii de proiecte mici și locale, care nu aduc un impact real asupra competitivității naționale.
O soluție propusă pentru creșterea bugetului ar putea fi adoptarea unui model similar cu cel din Elveția, unde o parte din taxele colectate la nivel local se direcționează către administrația centrală. Andrei Caramitru sugerează că UE ar putea implementa o taxă directă pe dividende sau TVA pentru a asigura fonduri comune. Acest lucru ar ajuta la finanțarea unor priorități comune, cum ar fi protecția granițelor europene, fără a pune toată presiunea financiară pe țările de la periferie.
Contextul negocierilor europene are loc într-un moment în care deciziile privind bugetele și politicile de coeziune definesc direcția de dezvoltare a continentului. În cadrul Uniunii Europene, gestionarea fondurilor de dezvoltare și a subvențiilor agricole rămâne un punct de conflict constant între statele care contribuie cel mai mult și cele care beneficiază de cele mai mari transferuri financiare pentru modernizarea infrastructurii și a sistemelor sociale.