Europarlamentarul Victor Negrescu a avertizat că România se confruntă cu riscul de a primi sume mai mici din bugetul Uniunii Europene. Această situație apare în urma unei noi propuneri care prevede un buget de 1.622 de miliarde de euro la prețurile din 2025, o valoare cu 8% mai mică decât cea propusă inițial de Comisia Europeană. Negrescu subliniază că miza este uriașă, având în vedere că 6 din 10 investiții publice din România au fost finanțate prin fonduri europene de la integrare până în prezent.
Sectorul agricol este unul dintre domeniile cel mai afectate de aceste schimbări propuse. Pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar ar putea scădea de la 130 la 90 de euro față de propunerea Comisiei Europene, ceea ce ar putea accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre. Victor Negrescu susține că România trebuie să apere convergența deplină a subvențiilor și să solicite un buget distinct și protejat pentru dezvoltarea rurală, evitând integrarea acestuia într-un fond comun cu alte priorități.
Reduceri semnificative sunt vizate și în alte domenii strategice, precum educația și sănătatea. Bugetul pentru programul Erasmus+ ar putea fi cu 1,66 miliarde de euro mai mic decât cel prevăzut de Comisia Europeană și cu peste 8 miliarde de euro sub nivelul solicitat de Parlamentul European. În ceea ce privește sănătatea, s-a semnalat o scădere de aproape 3 miliarde de euro a finanțării comune, iar noua propunere nu mai prevede o alocare protejată pentru un program dedicat precum EU4Health.
De asemenea, investițiile în tehnologie și siguranță ar putea suferi tăieri majore de fonduri. Bugetul pentru digitalizare și inteligență artificială ar urma să scadă cu peste 7 miliarde de euro, o reducere de 13% față de propunerea Comisiei Europene. Totodată, fondurile pentru protecție civilă și urgențe sanitare ar putea fi reduse cu aproximativ 35%, în timp ce resursele pentru solidaritate în caz de dezastre ar putea scădea cu circa 55%, afectând capacitatea de răspuns la crize.
Victor Negrescu a subliniat că mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale, ceea ce pune în pericol proiectele de infrastructură. Europarlamentarul a cerut un guvern cu puteri depline și o majoritate parlamentară stabilă pentru a apăra interesele naționale în negocierile europene. El a considerat că o formulă politică fragilă ar reprezenta o greșeală strategică în momentul în care România trebuie să definească clar ce fonduri dorește să protejeze la masa negocierilor.
Negocierile privind bugetul european vor continua în cadrul reuniunii Consiliului European, programată pentru 15-16 octombrie, la Bruxelles. Liderii europeni urmăresc să ajungă la un acord politic până la sfârșitul anului curent. Această etapă este critică pentru stabilirea direcțiilor de finanțare ale Uniunii Europene pentru următorii ani, influențând direct capacitatea de dezvoltare a statelor membre prin alocarea resurselor către prioritățile politice și economice ale blocului european.