România se confruntă cu riscul de a primi fonduri europene semnificativ mai mici în perioada următoare, conform avertismentului lansat de Victor Negrescu. Noua propunere pentru bugetul european 2028-2034, prezentată de Președinția irlandeză a Consiliului UE, reprezintă un semnal de alarmă pentru țara noastră. Bugetul propus este de 1.622 de miliarde de euro, la prețurile din 2025, ceea ce înseamnă o reducere de 8% față de propunerea inițială a Comisiei Europene, echivalând cu o scădere de 141 de miliarde de euro.
Sectorul agricol este unul dintre domeniile cel mai afectate de aceste schimbări propuse la nivel european. Victor Negrescu a subliniat că pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar ar putea scădea de la 130 la 90 de euro față de planul Comisiei Europene. Această decizie ar putea accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din diversele state membre. Eurodeputatul cere susținerea unei convergențe pline a subvențiilor și un buget distinct, protejat, pentru dezvoltarea rurală.
Educația și sănătatea sunt, de asemenea, sub presiunea unor reduceri bugetare importante în cadrul noilor propuneri. Programul Erasmus+ ar putea pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei și peste 8 miliarde față de cerințele Parlamentului European. În ceea ce privește sănătatea, finanțarea comună pentru biotehnologie, agricultură și bioeconomie este redusă cu aproape 3 miliarde de euro. Victor Negrescu menționează că lipsa unei alocări protejate pentru EU4Health pune în pericol accesul la tratamente.
Digitalizarea și protecția civilă sunt alte direcții de investiții care ar putea suferi tăieri majore de fonduri. Finanțarea pentru inteligența artificială și digitalizare scade cu peste 7 miliarde de euro, adică o reducere de 13% față de propunerea Comisiei. Mai mult, fondurile pentru protecția civilă și urgențele sanitare scad cu aproximativ 35%, în timp ce cele pentru solidaritatea în caz de dezastre ar putea fi reduse cu circa 55%. Aceste sume sunt vitale pentru infrastructura digitală și cercetarea națională.
Victor Negrescu a avertizat că mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre. Există riscuri directe ca România să primească mai puțini bani, deoarece agricultura și coeziunea rămân integrate în planuri comune cu jaloane specifice. De asemenea, nu au fost regăsite alocări dedicate pentru hubul de securitate la Marea Neagră sau pentru locuințe accesibile. Termenele de utilizare a fondurilor ar putea pune presiune pe proiectele mari de infrastructură.
Negocierile pentru bugetul pe termen lung, care vor influența dezvoltarea până în 2034, necesită o stabilitate politică internă solidă. În acest context, eurodeputatul susține că România are nevoie de un guvern cu puteri depline, cu o majoritate parlamentară clară și stabilă. O formulă politică fragilă ar putea compromite capacitatea țării de a apăra interesele naționale în fața negocierilor europene. O voce puternică și coerentă este esențială pentru a proteja fondurile pentru coeziune și dezvoltare.