Auditorii Curții de Conturi Europene au identificat deficiențe în gestionarea fondurilor pentru resurse naturale și mediu, subliniind că multe erori ar fi putut fi evitate. Raportul anual pentru exercițiul financiar 2025 arată că autoritățile statelor membre dispuneau de datele necesare pentru a preveni sau corecta 19 dintre erorile cuantificabile detectate. Dacă aceste informații ar fi fost utilizate corespunzător înainte de acceptarea cheltuielilor, nivelul de eroare ar fi fost semnificativ mai scăzut.
Analiza a vizat un eșantion de 228 de tranzacții, în cadrul cărora au fost găsite erori în 46 de cazuri, ceea ce reprezintă 20% din probele verificate. Pe baza celor 36 de erori care au putut fi cuantificate, auditorii estimează un nivel de eroare de 3,9% pentru acest capitol bugetar, o creștere față de pragul de 2,6% înregistrat în anul 2024. Această cifră este o estimare statistică bazată pe eșantion, cu un interval calculat între 1,7% și 6,1%.
Principalele cauze ale acestor erori sunt legate de declararea unor terenuri neeligibile, care a reprezentat 28% din nivelul total de eroare. Alte probleme majore au fost lipsa documentelor justificative, care a contat pentru 20%, și nerespectarea angajamentelor de agromediu și climă, cu o contribuție de 16%. De asemenea, beneficiarii, activitățile sau proiectele neeligibile au reprezentat 15% din total, urmate de nerespectarea regulilor de achiziții publice, care a înregistrat 8%.
Raportul evidențiază faptul că problema nu constă doar în existența erorilor, ci în lipsa de utilizare a informațiilor deja deținute de administrațiile naționale. În 19 cazuri specifice, autoritățile aveau suficiente date pentru a identifica și rectifica problemele înainte ca plățile să fie efectuate. Utilizarea completă a acestor registre ar fi redus nivelul de eroare al capitolului cu încă 2,4 puncte procentuale, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența proceselor de control naționale.
România figurează printre cele 18 state membre incluse în eșantionul de audit, alături de țări precum Grecia, Spania sau Germania. Totuși, raportul Curții de Conturi Europene nu atribuie României cele 19 cazuri de erori care ar fi putut fi prevenite și nu oferă o rată națională de eroare specifică țării. Prezența în eșantion nu implică o atribuire directă a problemelor de gestionare identificate la nivelul întregului audit european.
Gestionarea fondurilor europene rămâne un subiect critic pentru stabilitatea bugetară a statelor membre, în contextul proceselor de reformă și aderare la organizații internaționale. În România, discuțiile privind gestionarea fondurilor europene și îmbunătățirea colectării veniturilor sunt esențiale pentru menținerea deficitului bugetar în limitele propuse. Eficiența cheltuielilor pentru resurse naturale este strâns legată de capacitatea administrațiilor de a utiliza datele existente pentru a evita plătile neconforme.