Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) a alocat aproape 50 de miliarde de euro pentru modernizarea administrațiilor publice din statele membre UE, însă impactul asupra deficiențelor de lungă durată a fost minim. Raportul publicat marți de Curtea de Conturi Europeană (ECA) indică faptul că aceste fonduri nu au reușit să rezolve problemele de capacitate administrativă și guvernanță. Auditorii europeni subliniază că investițiile s-au axat preponderent pe digitalizare, în detrimentul unor reforme structurale necesare.
Din totalul de 577 de miliarde de euro disponibile prin acest mecanism, suma de 49,1 miliarde de euro a fost direcționată către măsuri de administrație publică, reprezentând 8,5% din finanțare. Aceste fonduri au vizat domenii precum e-guvernarea, achizițiile publice și transformarea digitală, fiind condiționate de implementarea recomandărilor din cadrul semestrului european. Totuși, doar puțin peste o treime dintre reformele și investițiile finanțate au generat rezultate semnificative, existând riscul ca progresul să dispară după anul 2026.
Analiza auditorilor arată că guvernele au preferat soluții rapide, precum digitalizarea, în locul reformelor de guvernanță care sunt mai complexe. Doar 14% dintre recomandările legate de guvernanță au fost abordate în mare măsură, ceea ce demonstrează o lipsă de prioritate pentru schimbările structurale. Niciuna dintre recomandările specifice formulate de UE în 2019 și 2020 nu a fost pusă în aplicare pe deplin, mulți state membri abordând doar marginal sau deloc cerințele impuse.
Ivana Maletic, membră ECA responsabilă de audit, a declarat că ocazia de a soluționa probleme structurale vechi a fost ratată în mare măsură. Ea a susținut că MRR ar fi putut fi utilizat mai strategic pentru consolidarea administrațiilor și a recomandat ca UE să pună un accent mai clar pe măsurarea rezultatelor în viitor. Auditorii au observat că mecanismul a reușit doar parțial să atingă obiectivele de rezolvare a problemelor identificate prin recomandările specifice fiecărei țări.
Un alt punct critic vizează Instrumentul de sprijin tehnic (IST), care a avut un rol insuficient în susținerea reformelor din cadrul MRR. Proiectele IST au fost prea larg de aplicate și nu au fost aliniate la calendarele MRR, ceea ce a împiedicat apariția sinergiilor necesare. Comisia nu a acordat prioritate proiectelor care ar fi putut reduce întârzierile în implementarea reformelor naționale, afectând astfel ritmul de atingere a jaloanelor și a obiectivelor stabilite.
Mecanismul de redresare și reziliență a fost creat ca un răspuns financiar la criza provocată de pandemia de COVID-19, având scopul de a ajuta statele membre să își reconstruiască economiile. Acesta funcționează prin acordarea de fonduri condiționate de îndeplinirea unor ținte de reformă, însă raportul ECA evidențiază dificultatea de a transforma aceste injecții de capital în schimbări administrative durabile și profunde.