Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a reprezentat o traumă pentru România și o experiență de învățare pentru Comisia de la Veneția, a declarat Marta Cartabia. Președinta Comisiei a subliniat că evenimentul a scos la iveș de amenințările reale la adresa democrației, evidențiind un risc major în ceea ce privește libertatea de a alege. Această situație a fost descrisă ca fiind un șoc general, demonstrând că astfel de crizi pot apărea în orice locație.
În cadrul Forumului privind statul de drept de la București, Nicușor Dan a ridicat probleme legate de manipularea opiniei publice pe rețelele sociale. Acesta s-a întrebat cum poate fi protejat principiul fundamental de „o persoană, o voce, un vot” într-o eră în care este mult mai ieftin să plătești o mie de voci pentru a acoperi o voce legitimă. Nicușor Dan a propus experților să reflecteze la modul în care comunicarea cantitativă, nu calitativă, afectează democrația.
Marta Cartabia a avertizat că există o tendință de erodare sistemică a statului de drept, menționând exemple precum Ungaria sub Viktor Orban sau Polonia sub partidul PiS. Ea a explicat faptul că tehnologia rapidă afectează răspunderea factorilor de decizie și independența judiciară. Dezvoltarea rețelelor sociale aduce implicații transfrontaliere dificil de monitorizat, ceea ce pune sub presiune premisele de bază ale statului de drept în cadrul Uniunii Europene.
Diviziunile sociale din România s-au accentuat după decizia Curții Constituționale de a anula scrutinul, mulți cetățeni suspectând intervenția unor actori străini. Deși judecătoarea Iuliana Scântei a recunoscut că CCR nu a reușit să lămurească situația, documentele desecretate de Consiliul Superior de Apărare a Țării au confirmat campanii de promovare agresivă. Călin Georgescu a beneficiat de campanii cu buget de zero lei, implicând Federația Rusă prin atacuri cibernetice și dezinformare.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a justificat anularea alegerilor prin încălcarea drepturilor electorale, a dreptului de a fi ales și a regulilor de finanțare. Ea a menționat că ascensiunea spectaculoasă a candidatului, fără cheltuieli declarate, a fost o informație nouă, necesară analizei constituționale. Pentru a reconstrui încrederea, Marta Cartabia a recomandat transparența prin explicații clare, astfel încât cetățenii să înțeleagă motivele din spatele deciziilor de guvernare.
Contextul politic actual este marcat de o perioadă de tranziție administrativă, după învestirea Guvernului Niculescu. În acest cadru, Nicușor Dan a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a discuta implicațiile de securitate generate de incidentele de la Marea Neagră. Aceste discuții oficiale au loc în contextul necesității de a stabiliza securitatea națională și de a gestiona noile provocări de apărare.