Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB) a emis o avertizare privind utilizarea ochelarilor inteligenți care combină camerele video, microfoanele și inteligența artificială. Într-o declarație adoptată la 13 octombrie, organismul explică modul în care Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) se aplică atât utilizatorilor, cât și companiilor care produc aceste dispozitive. Mesajul central vizează necesitatea ca persoanele din jur să înțeleagă imediat când sunt înregistrate de o astfel de tehnologie.
EDPB solicită ca ochelarii inteligenți să includă semnale vizuale și, unde este cazul, sonore, pentru a indica clar momentul înregistrării. Autoritatea subliniază că un indicator luminos foarte mic sau greu de observat nu este suficient pentru a asigura transparența necesară. Mai mult, Comitetul cere ca designul dispozitivului să prevină orice tentativă de manipulare: indicatorul de înregistrare nu ar trebui să poată fi acoperit sau dezactivat fără ca funcția de filmare să fie blocată automat.
Utilizarea acestor dispozitive nu se încadrează automat în excepția pentru activități domestice prevăzută de GDPR. Dacă imaginile sunt publicate online pentru un public nedeterminat sau dacă dispozitivul este utilizat în scopuri profesionale, utilizatorul poate deveni operator de date. În acest scenariu, persoana care poartă ochelarii trebuie să respecte obligațiile juridice, însă producătorii și furnizorii de servicii își păstrează propriile responsabilități și nu pot transfera întreaga povară a protecției datelor asupra utilizatorului final.
Pentru a limita impactul asupra vieții private, EDPB recomandă aplicarea principiului minimizării datelor și procesarea informațiilor direct pe dispozitiv. Autoritatea sugerează utilizarea unor măsuri precum mascarea sau estomparea persoanelor surprinse de cameră și limitarea stocării acestor informații. De asemenea, se propun „fricțiuni” înainte de distribuirea conținutului, adică pași suplimentari care să oblige utilizatorul să confirme conștient ce urmează să publice pe platformele digitale.
Problema devine critică atunci când datele captate sunt folosite pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială. EDPB avertizează că interesul legitim nu poate servi drept autorizație generală pentru colectarea datelor trecătorilor. În spațiul public, obținerea consimțământului de la fiecare persoană vizată este extrem de dificilă, motiv pentru care arhitectura tehnologică trebuie să fie concepută să protejeze drepturile cetățenilor încă din faza de proiectare, evitând colectarea masivă și necontrolată de date.
Regulamentele privind protecția datelor în Uniunea Europeană au devenit un punct central de dezbatere pe măsură ce tehnologiile de supraveghere evoluează. GDPR impune standarde riguroase pentru orice procesare de date care afectează cetățenii europeni, obligând atât instituțiile, cât și companiile private să asigure transparența. Această reglementare vizează prevenirea abuzurilor prin integrarea protecției direct în configurația serviciilor digitale și în designul hardware al noilor dispozitive inteligente.