Parlamentul European a desfășurat prima dezbatere majoră privind propunerea de regulament Kids Act, prezentată de Comisie la 17 septembrie. Discuțiile au vizat modul în care platformele digitale pot verifica vârsta utilizatorilor fără a compromite datele personale și cum trebuie să fie proiectate serviciile pentru a proteja minorii. Deși dezbaterea a fost intensă, textul regulamentului nu a fost modificat și nu au fost introduse noi restricții, procesul legislativ fiind încă la început.
Un punct critic al disputei vizează pragurile de vârstă propuse de Comisie pentru accesul la rețelele sociale. Conform proiectului, conturile proprii ar fi interzise copiilor sub 13 ani, în timp ce la 13 și 14 ani accesul ar fi permis doar prin conturi controlate de un părinte sau tutore. De la vârsta de 15 ani, utilizatorii ar putea deschide conturi în mod autonom, însă protecțiile legate de proiectarea serviciilor ar trebui să se aplice până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Eurodeputații au exprimat îngrijorări privind eficacitatea și riscurile mecanismelor de verificare a vârstei. Un sistem bazat doar pe declararea datei de naștere poate fi ușor ocolit, însă utilizarea documentelor de identitate sau a datelor biometrice ridică probleme serioase de protecție a vieții private. Parlamentul caută soluții care să transmită platformelor doar informația necesară, precum confirmarea depășirii unui prag de vârstă, fără a furniza identitatea exactă sau data nașterii a utilizatorului.
Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă a Comisiei pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a susținut că responsabilitatea siguranței trebuie să revină platformelor. Ea a argumentat că serviciile trebuie să fie construite să fie sigure pentru minori, evitând situația în care protecția depinde exclusiv de capacitatea părinților de a configura controale. Propunerea include obligații de „safety by design”, limitând funcții precum recomandările bazate pe urmărirea comportamentului sau mecanismele concepute pentru utilizarea compulsivă.
În cadrul acestui proces legislativ, se pune accent pe limitarea funcțiilor care pot genera dependență, inclusiv contactele nesolicitate și anumite tipuri de chatbot-uri bazate pe inteligență artificială. Profilurile minorilor ar trebui să beneficieze de setări protectoare aplicate implicit. Comisia vizează astfel transformarea unor recomandări actuale în obligații juridice specifice, asigurând un cadru mai strict pentru protecția adolescenților pe platformele digitale din Uniunea Europeană.
Această inițiativă se încadrează într-un context de reglementare digitală mai amplu, unde Comisia utilizează deja Digital Services Act pentru a investiga marile platforme. În acest scop, au fost transmise constatări preliminare către TikTok, Meta, Instagram și Facebook privind designul care poate încurca utilizarea compulsivă sau eficiența măsurilor de protecție a minorilor. Aceste investigații sunt procese separate de procedura legislativă pentru Kids Act, fiind etapa de aplicare a normelor deja existente.