Cristian Terheș, membru al grupului ECR, a contestat miercuri, 21 octombrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, propunerea Comisiei Europene privind reforma achizițiilor publice. Eurodeputatul a pus sub semnul întrebării promisiunea de simplificare a procedurilor, invocând volumul uriaș al documentației oficiale. Această intervenție a avut loc în cadrul dezbaterii privind concluziile Consiliului European, nefiind un vot de adoptare a reformei, ci o critică politică la adresa modului în care este prezentat proiectul legislativ.
Critica lui Cristian Terheș vizează numărul total de 706 pagini care compun setul de documente oficiale. Conform eurodeputatului, propunerea de regulament ocupă 200 de pagini, anexele însumează 74 de pagini, iar evaluarea de impact ajunge la 432 de pagini. Deși aceste fișiere includ explicații, documentație financiară și evaluări, Terheș a subliniat discrepanța dintre conceptul de simplificare și amploarea documentelor care trebuie analizate de actorii implicați în procesul legislativ.
În ceea ce privește impactul economic, Comisia Europeană estimează economii administrative nete de aproximativ 649 de milioane de euro anual. Din această sumă, circa 570 de milioane de euro ar fi economite de operatorii economici, iar 79 de milioane de euro ar urma să fie recuperate de autoritățile contractante. Totuși, aceste cifre reprezintă proiecții bazate pe anumite ipoteze, nu rezultate concrete, existând posibilitatea ca modificarea unor variabile să ducă la creșterea costurilor.
Un alt aspect central al reformei este înlocuirea celor trei directive actuale cu un singur regulament, direct aplicabil. Proiectul vizează introducerea unor proceduri mai flexibile, precum procedura deschisă sau cea dinamică, și utilizarea electronică a informațiilor despre firme pentru a evita depunerea repetată a documentelor. Scopul declarat este reducerea fragmentării normelor și creșterea eficienței, prin limitarea cerințelor excesive privind cifra de afaceri sau experiența anterioară a companiilor.
În aceeași dezbatere, Maria Grapini a avut o poziție diferită, salutând trecerea la formatul de regulament. Ea a criticat dependența de importuri și a susținut necesitatea unor preferințe europene în achiziții, menționând că aceste mecanisme trebuie să respecte angajamentele comerciale internaționale ale UE. În timp ce Terheș s-a concentrat pe volumul documentației, Maria Grapini a abordat efectele economice și protecția producătorilor europeni în cadrul proceselor de licitație.
Proiectul de regulament ar trebui să intre în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial, însă aplicarea generală ar urma abia după o perioadă de tranziție de doi ani. În prezent, dosarul se află în faza pregătitoare în Parlamentul European, urmând ca textul final să fie convenit cu Consiliul UE. Rezultatul real al acestei reforme va depinde de capacitatea administrațiilor de a utiliza noile platforme digitale și de interoperabilitatea acestora.