Comisia Europeană a stabilit pentru marți, 20 octombrie 2026, la Strasbourg, prezentarea viziunii sale strategice pentru sectorul pescuitului și al acvaculturii până în anul 2040. Evenimentul, care urmează a fi susținut de vicepreședintele executiv pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, și de comisarul pentru pescuit și oceane, Costas Kadis, are scopul de a aborda criza resurselor marine. Programul anunțat de purtătoarea de cuvânt șefă a Comisiei, Paula Pinho, este însă considerat unul provizoriu.
Obiectivul central al acestei inițiative este de a răspunde unei probleme persistente în Europa, în care măsurile de protejare a stocurilor de pește nu au generat încă beneficiile economice scontate pentru pescari. Deși presiunea pescuitului a scăzut pentru mai multe stocuri evaluate, populațiile de pește nu s-au refăcut în ritmul așteptat de autorități. Documentele de pregătire subliniază necesitatea unei legături strânse între producția de alimente acvatice, cererea consumatorilor și capacitatea de a menține locuri de muncă.
Sectorul se confruntă cu provocări majore, de la costurile ridicate ale combustibililor și schimbările climatice, până la dificultățile de recrutare a forței de muncă. Documentația Comisiei indică faptul că incertitudinea privind viabilitatea afacerilor și condițiile grele de muncă împiedică atragerea tinerilor în profesie. În acest context, viziunea urmărește să integreze și o foaie de parcurs pentru tranziția energetică, vizând reducerea dependenței de combustibili fosili și atingerea neutralității climatice până în anul 2050.
Dependența de importuri reprezintă un alt punct critic pentru securitatea alimentară europeană. Datele din 2022 arată că importurile au reprezentat aproximativ 69% din oferta europeană de produse pescărești și de acvacultură destinate consumului uman, echivalând cu circa 8,78 milioane de tone. Deși acvacultura este văzută ca o soluție pentru diversificarea producției, dezvoltarea acesteia a rămas sub așteptări, fiind limitată de probleme legate de amplasamente, autorizări și accesul la energie.
Pentru România, impactul acestui demers vizează în principal pescuitul din Marea Neagră și fermele piscicole de apă dulce. Este important de precizat că această prezentare a viziunii este un demers distinct de modificarea regulilor FEAMPA, propusă anterior la 21 septembrie 2026 pentru a simplifica accesul la finanțare. Anunțul de la Strasbourg nu schimbă cotele de pescuit existente și nu stabilește nicio alocare financiară nouă pentru operatorii români în acest moment.
Gestionarea resurselor marine în Uniunea Europeană este guvernată de politici complexe care încearcă să echilibreze protecția ecosistemelor cu necesitățile economice. În prezent, regimul de gestionare anuală stabilește cote specifice pentru statele membre, precum cele de 3.442,5 tone de șprot și 88,3 tone de calcan alocate României în 2026. Aceste cantități sunt exprimate în greutate în viu și reprezintă limite de pescuit, nu capturi efective realizate.