Comisia Europeană analizează în prezent răspunsul furnizat de autoritățile din Cehia cu privire la reforma propusă pentru finanțarea televiziunii și radioului public. Anunțul a fost confirmat marți, 3 noiembrie, de către purtătorul de cuvânt Markus Lammert, care a precizat că executivul european urmărește îndeaproape evoluțiile acestui proces legislativ. Comisia a primit documentele oficiale ca urmare a unei scrisori trimise anterior și evaluează dacă noua structură de finanțare respectă normele europene în vigoare.
Proiectul de reformă prezentat de guvern vizează eliminarea taxelor radio-TV, înlocuirea acestora cu sume alocate direct din bugetul de stat. Conform cifrelor furnizate de ministrul culturii, Oto Klempíř, televiziunea ar trebui să primească anual aproximativ 5,74 miliarde de coroane, în timp ce radioul ar beneficia de 2,065 miliarde de coroane. Aceste sume au fost stabilite pe baza rapoartelor anuale pentru 2024, incluzând și mecanisme de ajustare în cazul în care inflația cumulată depășește pragul de 10%.
În ciuda argumentelor guvernului, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) și alte organizații precum Federația Europeană a Jurnaliștilor avertizează asupra impactului financiar. Aceste entități estimează că reforma ar putea duce la o diminuare cumulată a resurselor cu circa 1,4 miliarde de coroane, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 15% față de modelul actual. Semnatarii declarației de la 23 octombrie susțin că această reducere ar putea compromite calitatea jurnalismului și capacitatea de a îndeplini misiunea publică.
Tensiunile au culminat marți, 3 noiembrie, când angajații de la Česká televize și Český rozhlas au declanșat o grevă de o zi pentru a protesta schimbarea modelului de finanțare. Protestul a afectat programele celor două instituții, radioul fiind nevoit să limiteze emisiunile de știri și actualitate, înlocuindu-le parțial cu muzică sau arhivă. Angajații se tem că trecerea la finanțarea bugetară va expune serviciile de media presiunilor politice și va reduce sustenabilitatea financiară a acestora.
La nivel legislativ, proiectul a trecut de prima lectură pe 24 octombrie, însă examinarea în Comisia parlamentară pentru media și cultură a fost întreruptă. Registrul indică data de 24 decembrie ca fiind momentul în care dezbaterile pot fi reluate. Guvernul susține că mecanismul propus va asigura sume prevăzute de lege și va încuraja eficiența, afirmând că păstrarea altor garanții din legislația media va elimina temerile legate de influența politică asupra editorialului.
Normele europene privind libertatea mass-mediei impun ca serviciile publice de media să beneficieze de o finanțare adecvată, sustenabilă și previzibilă. Deși alegerea sursei de venit — fie prin taxe, fie prin bugetul de stat — rămâne o competență națională, Comisia Europeană verifică dacă criteriile de alocare sunt transparente și obiective. Evaluarea actuală se concentrează pe protejarea independenței editoriale în fața eventualelor intervenții politice prin intermediul controlului bugetar.