Ancheta legată de negocierile pentru achiziția vaccinurilor anti-Covid, cunoscută sub numele de „Pfizergate”, nu a înregistrat progrese semnificative, conform unor informații din cadrul investigației. Parchetul European (EPPO) nu a reușit încă să obțină o declarație dată în persoană de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Această situație apare în contextul cercetărilor privind schimburile de mesaje dintre președintă și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, pentru contractele de vaccinare.
Parchetul European a preluat în anul 2024 o anchetă inițiată anterior în Belgia, care vizează posibile nereguli penale în procesul de achiziție. Documentele juridice consultate arată că anchetatorii analizează suspiciuni grave de ingerință în exercitarea funcțiilor publice și corupție. De asemenea, investigația vizează distrugerea mesajelor SMS și existența unor conflicte de interese. Aceste aspecte sunt centrale în analiza modului în care Uniunea Europeană a negociat cu Pfizer.
În ceea ce privește lipsa unei declarații directe, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a susținut că instituția cooperarează pe larg cu Parchetul European. Regnier a declarat că activitatea președintei se desfășoară întotdeauna cu sprijinul său deplin și că Ursula von der Leyen continuă să fie cooperantă în răspunsul la întrebări. Totuși, aceasta se face doar în limitele atribuțiilor și disponibilității sale oficiale, în calitate de președintă a Comisiei.
Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European, a subliniat dificultatea investigațiilor care implică persoane de rang înalt sau oameni bogați cu legături politice. Ea a menționat că s-a confruntat cu oficiali europeni care refuză să răspundă la convocări, sugerând că unii politicieni consideră că sunt mai presus de lege. Deși a fost întrebată dacă Ursula von der Leyen face parte din această categorie, Kövesi a refuzat să comenteze detalii despre anchete concrete.
Activitatea instituției este marcată de obstacole majore, precum finanțarea insuficientă și complexitatea birocratică. Laura Codruța Kövesi a avertizat că Parchetul European riscă să fie eliminat treptat tocmai pentru că își face treaba. Succesorul ei, procurorul german Andrés Ritter, va trebui să gestioneze provocarea de a menține independența și credibilitatea acestui organism în fața atacurilor și a tentativelor de subminare.
Parchetul European a fost înființat în 2017 și a devenit operațional în 2021, având misiunea de a investiga infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Această instituție se concentrează pe combaterea fraudelor care implică utilizarea fondurilor comunitare, fiind un pilon de protecție a bugetului european împotriva abuzurilor și a corupției care pot afecta stabilitatea economică a blocului european.