Cristina Trăilă, fostul secretar general în guvernul lui Bolojan, s-a prezentat miercuri la Curtea de Apel București pentru o ședință de cameră preliminară. Aceasta a fost chemată împreună cu omul de afaceri Fănel Bogos și fostul trezorier al PNL-ului, Mihai Barbu, pentru a analiza măsurile asiguratorii și preventive aplicate în acest dosar de corupție. Ședința de judecată a fost desfășurată sub regim de secretitate, fiind necesară verificarea legalității probelor administrate de procurori.
În urma dezbaterilor, Cristina Trăilă a declarat că nu se aștepta la trimiterea în judecată și a respins categoric toate acuzațiile formulate de DNA. Aceasta a invocat prevederi constituționale pentru a sublinia rolul magistraților, afirmând că „Justiția în România nu se face de procurori, ci de instanțele de judecată și Înalta Curte”. Fosta secretară a mai negat și existența unei întâlniri cu Ilie Bolojan după prima audiere la Direcția Națională Anticorupție.
Dosarul de corupție vizează demersurile făcute de Fănel Bogos, administratorul companiei Vanbet, în urma unor măsuri sanitar-veterinare luate în 2024. Acesta este acuzat că ar fi apelat la intermediari pentru a influența conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Scopul ar fi fost schimbarea directorului DSVSA Vaslui și obținerea unor despăgubiri financiare, precum și reducerea numărului de controale la fermele sale.
Acestea din urmă au fost necesare după ce autoritățile au dispus neutralizarea a aproximativ 230.000 de păsări, din cauza unui focar de salmoneloză detectat în județul Vaslui. În acest context, Ilie Bolojan figurează în dosar în calitate de martor, după ce omul de afaceri a avut o audiență la Palatul Victoria pentru o întrevedere cu acesta. Cristina Trăilă este trimisă în judecată sub acuzația de complicitate la folosirea influenței.
În prezent, instanța de la Curtea de Apel București analizează dacă dosarul poate trece la etapa judecății propriu-zise sau dacă probele sunt legale. Această etapă de verificare este crucială pentru determinarea cursului procesului, deoarece judecătorii trebuie să decidă dacă există temeiuri juridice solide pentru a continua acuzarea. Procesul pune sub semnul întrebării modul în care au fost gestionate influențele asupra autorităților sanitare.
Acest demers juridic intervine într-un moment în care sistemul de justiție este supus unei presiuni constante privind modul de gestionare a dosarelor de corupție de amploare. Verificarea legalității probelor în etapa camerei preliminare reprezintă un mecanism de control pentru a asigura respectarea drepturilor procesuale, înainte ca acuzațiile să fie analizate pe fond de către instanțele de judecată.