Parchetul European (EPPO) a lansat măsuri urgente de strângere a probelor în Croația, în urma unor suspiciuni de abuz în exercitarea funcției. Ancheta vizează utilizarea unor fonduri provenite din Mecanismul de redresare și reziliență, alături de bani proveniți din bugetul național al Croației. Operațiunile sunt coordonate de biroul EPPO din Zagreb și de procurorii naționali, fiind executate direct de poliția specializată în combaterea corupției.
Acțiunile de investigație sunt desfășurate în colaborare strânsă cu USKOK, biroul pentru combaterea corupției și criminalității organizate din Croația. În acest context, procurorii naționali anticorupție desfășoară măsuri paralele în cadrul unei anchete naționale de amploare. Toate operațiunile de pe teren sunt puse în aplicare de către Biroul Național al Poliției pentru Combaterea Corupției și Criminalității Organizate (PNUSKOK), conform comunicatului oficial emis de autorități.
Deși amploarea operațiunii este semnificativă, comunicatul emis la 29 octombrie 2026 nu a oferit detalii despre identitatea persoanelor vizate sau despre sumele de bani investigate. Nu au fost menționate nici proiecte, nici contracte specifice, și nici nu s-a precizat dacă au fost efectuate percheziții sau dacă au fost luate măsuri privative de libertate. Procurorii europeni au indicat că vor decide pașii următori abia după audierea suspecților.
Statistica oficială arată că activitatea EPPO în Croația este una intensă, având la sfârșitul anului 2025 un total de 99 de dosare active. Din acest număr, șapte cazuri erau deja înregistrate ca fiind legate de programele de redresare și reziliență, înainte de actuala operațiune. Autoritățile au subliniat că toate persoanele vizate de această investigație sunt prezumate nevinovate până când vinovăția lor va fi stabilită de instanțele competente.
Calendarul de implementare a fondurilor europene impune termene stricte, jaloanele și țintele pentru RRF trebuind îndeplinite până la 31 august 2026. Comisia Europeană poate efectua plățile finale până la data de 31 decembrie 2026, însă procesul de audit nu se oprește aici. Conform raportului anual al Comisiei, obligațiile de control și audit asupra utilizării acestor fonduri vor continua și după finalizarea anului 2026.
Mecanismul de redresare și reziliență reprezintă componenta principală a programului NextGenerationEU, fiind conceput pentru a finanța reforme și investiții prin granturi și împrumuturi. Deși Comisia Europeană evaluează îndeplinirea condițiilor pentru a aproba plățile, aceste proceduri nu înlocuiesc obligația statelor de a preveni și combate fraudele sau corupția în utilizarea banilor publici.