Viorel Pașca, bănănățeanul acuzat de DIICOT în dosarul azilelor ilegale, susține că autoritățile refuză să intervină în cazul persoanelor fără adăpost care îi solicită ajutorul. Acesta afirmă că, odată cu scăderea temperaturilor, primește zilnic apeluri de la diferite județe ale țării pentru a primi la Dumbrava oameni care nu au unde să locuiască. Viorel Pașca susține că oferă cameră caldă și masă celor care îi bat la poartă, deși consideră că aceasta nu este datoria sa.
Situația a devenit critică după începerea frigului, moment în care Viorel Pașca a raportat că primește între 3 și 4 apeluri pe zi. El a relatat că, deși inițial a declarat că nu mai primește pe nimeni, a fost nevoit să accepte persoane lăsate la poartă fără nicio alternativă de locuire. Recent, a primit în casă o persoană de 85 de ani din Suceava și un alt individ care locuia pe străzi în Salonta, pentru a preveni moartea acestora prin înghețare.
Viorel Pașca a declarat că a încercat să contacteze mai multe instituții, însă nimeni nu își asumă responsabilitatea necesară. El susține că poliția afirmă că nu are ce să facă, în timp ce ministrul nu îi răspunde la mesajele trimise de mai multe ori. Totodată, acesta a menționat că nici Avocatul Poporului, care a fost foarte vocal în luna iunie, nu a oferit niciun semn de răspuns la solicitările sale de ajutor.
Acesta a subliniat un risc juridic major în încercarea de a ajuta aceste persoane, menționând că, dacă le primește în casă, riscă să fie acuzat de DIICOT. Viorel Pașca a declarat că instituțiile rămân tăcute în acest context, în timp ce, dacă cere preluarea acestor oameni de către autorități, acestea îi răspund că nu este treaba lor. El s-a întrebat public care este soluția pentru a nu lăsa oamenii în pericol.
În ceea ce privește situația sa juridică, Viorel Pașca și membrii familiei sale au fost reținuți și acuzați de DIICOT de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat. Totuși, Curtea de Apel București a desființat aceste acuzații, considerând că nu există probe suficiente pentru infracțiunile de trafic de persoane și grup infracțional organizat, deși un alt magistrat de la Tribunalul București a avut o opinie contrară.
Dosarul azilelor ilegale din Bihor a generat o controversă juridică semnificativă între instanțe. În timp ce Tribunalul București a considerat că există suspiciuni rezonabile privind vinovăția persoanelor implicate, Curtea de Apel București a decis că aceștia trebuie cercetați în libertate, respingând acuzațiile de trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat formulate inițial de DIICOT.